Peste 3.500 de soldați înrolați în războiul Rusiei din Ucraina au contactat o linie telefonică de asistență cerând un singur lucru, a declarat un oficial ucrainean.
Serviciul „Vreau să trăiesc” este o linie telefonică de urgență prin care rușii și ucrainenii aflați sub ocupație rusă pot semnala Ucrainei că nu doresc să participe la invazia Rusiei și pot aranja să se predea.
Serviciul, care funcționează atât prin telefon, cât și pe Telegram, a fost lansat cu două zile înainte ca Putin să anunțe o mobilizare în masă a rezerviștilor pe 21 septembrie – eveniment care a provocat primul val de solicitări, a declarat purtătorul de cuvânt al proiectului, Vitaliy Matvienko, într-un interviu pentru Kyiv Post.
Biroul procurorului general al Rusiei a blocat site-ul la jumătatea lunii octombrie, moment în care a afirmat că primise peste 2.000 de apeluri.
Nu este clar cum de persoanele din Rusia continuă să aibă acces la acest serviciu, iar publicația Insider nu a putut verifica independent cifrele furnizate.
Explicând procesul, Matvienko a declarat pentru Kyiv Post că rușii pot contacta serviciul mai întâi prin intermediul unui chatbot, chiar înainte de a fi mobilizați, pentru a completa un chestionar care este considerat o „predare preliminară” și care este apoi stocat într-o bază de date.
Când soldatul ajunge în Ucraina, acesta contactează din nou linia telefonică, după care informațiile sale sunt scoase la suprafață și încep aranjamentele pentru predare, a declarat Matvienko pentru publicație.
Matvienko a precizat că cele mai multe solicitări au venit la început din Rusia, dar au venit și din teritoriile ocupate de Rusia în Ucraina, de pe linia frontului, precum și din Belarus.
În cadrul procesului „Vreau să trăiesc”, Ucraina spune că garantează prizonierilor de război drepturile prevăzute de Convenția de la Geneva, inclusiv mese, apeluri telefonice acasă și asistență medicală.
Cu toate acestea, la 15 noiembrie, un raport al Biroului Înaltului Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR) a afirmat că prizonierii de război din ambele părți ale conflictului au raportat că au fost torturați sau maltratați în timpul captivității.
Ucraina a oferit acces confidențial la OHCHR pentru a vorbi cu prizonierii, dar Rusia nu a făcut acest lucru, se arată în raport. De asemenea, Ucraina a declarat că a lansat investigații penale cu privire la acuzații, se arată în raport.
La începutul acestei săptămâni a circulat online un videoclip grafic care părea să arate execuția brutală a unui soldat rus care a dezertat din armata de mercenari pro-rusă – Grupul Wagner – dar care a fost ulterior recapturat. În timp ce Kremlinul a negat că ar fi avut cunoștință de acest incident, fondatorul Grupului Wagner, Evgheni Prigojin, a scris într-o declarație că această crimă este reală.
