Europarlamentarul român Cristian Terheș a fost prezent în cadrul emisiunii „Europa” de la postul de televiziune Cluj TV în cadrul căreia a vorbit public despre cele mai noi proiecte ale Uniunii Europene și cum acestea ar ridica foafrte mari probleme. Se pare că, potrivit declarațiilor făcute de politician, oficialii de la nivelul blocului comunitar de state continuă acest demers e combatere a încălzirii globale și a poluării. Însă, după cum spune Cristian Terheș, există foarte multe cotradicții în această situație.
„Un dosar greu la care s-a lucrat recent a fist Legea de Restaurare a Naturii, o lege ce face parte din pachetul Pactului Verde European, celebrul Green Deal. Legea a trecut de Parlament, a fost aprobată acolo, însă acum urmează trialogul dintre membrii PE, cei de la Comisia European și echipa de la Consiliul European”, spune europarlamentarul.
În contradicție
Astfel, la nivel european, se are în continuare în vedere problema încălzirii globale: „În plus, se lucrează acum și la implementarea unui proiect de lege ce vizează curățarea a peste 25.ooo de kilometri de râuri de tot ceea ce înseamnă amenajări hidrografice, diguri, baraje, inclusiv baraje ce produc energie hidro. Acestea se doresc acum eliminate. Aberația acestuia din urmă este că ni se vorbește despre energia regenerabilă și necesitatea acesteia. Este culmea! Se spune că e nevoie de mai multă energie regenerabilă, dar vrei să distrugi apoi amenajările hidrografice pentru a lăsa râul să curcă lin. Invocă problema biodiversității în favoarea energiei verzi”, adaugă Cristian Terheș.
Acesta din urmă vorbește apoi și despre ce efecte ar avea aceste proiecte asupra țării noastre. Astfel, un alt aspect al acestei Legi ar fi îmlăștinarea terenurilor cu acest specific care au fost date anterior spre realizarea activităților agricole. „Pe noi, în România, ne va afecta această lege”, spune europarmentarul. „Insula Mare a Brăilei pe care o avem astăzi a fost înainte o mlaștină și apoi secată, iar acum UE vine și ne spune că trebuie să refacem acea zonă o mlaștină. Experții ar spune că mlaștinile ar absorbi mai mult dioxid de carbon decât pădurile. Eu nu am văzut niciun raport, nu cunosc niciun expert care să demonstreze acest lucru”.
Legi nesigure și neclare
Toată dezbaterea această legată de schimările climatice nu ar avea, potrivit lui Cristian Terheș, o bază serioasă, ci mai degrabă ar avea loc cu argumente pseudo-științifice. „Nimic nu este bazat pe noțiuni empirice, măsurabile”, spune europarlamentarul.
„Pe de altă parte, de pe urma unei cercetări reale și concrete, eu am avut un punct de vedere în Parlamentul European în care am vorbit despre procentul de dioxid de carbon din atmosferă. Acesta este de 0,04%. Atunci, unde este alerta?”, se întreabă Terheș. „Ei bine, ceea ce nu mulți știu este că acest dioxid de carbon din atmosferă nu este cauzat neapărat de om, ci chiar de pământul însuși, de eupțiile vulcanice, de toate ciclulile naturale ce se întâmplă pe această Planetă. Însă, acest dioxid de carbon ajută la procesul de fotosinteză, căci așa cum noi, oamenii, avem nevoie de mâncare pentru a trăi, așa au nevoie și plantele de dioxid de carbon. Este o neînțelegere, o contradicție, de la un cap la coadă”, este de părere europarlamentarul.
