Dezbaterea despre prezența copiilor în restaurant a încins internetul. Ce reacții a primit Dan Andronic la postarea sa

În mediul online s-a pornit un val de sfaturi, recomandări, păreri legate de prezența și comportamentul copiilor la restaurante, cu părinții lor alături.

Dezbaterea despre prezența copiilor în restaurant a încins internetul. Ce reacții a primit Dan Andronic la postarea sa

O potențială teorie a conspirației ar spune că restaurantul care a publicat afișul prin care anunță părinții că nu au voie copii să se joace în nisipul lor, ar spune că locația respectivă nu a vrut altceva decât publicitate. Dar nu este așa, pentru că nimeni nu îi spune concret numele. Doar că uite, fără voia lor, patronii rastaurantului, că vor-nu vor, au devenit celebri peste noapte.

Spațiul virutual astăzi este plin de zeci de mesaje cu referite la prezența și comportamentul copiilor în spațiile publice, unde se servește masa, la amiază sau seara. Chiar și Antena3 a făcut un amplu reportaj cu această temă, prezentând inclusiv filmări la fața locului.

Cunoscutul jurnalist Dan Andronic, director al Trustului EVZ și Capital, a scris despre subiect pe pagina sa de Facebook, în stilul jucăuș, caracteristic, pe care mulți îl recunosc: simplu și concis, în două vorbe a zis ”mă bag”. Și iată că ne băgăm și noi, cei de la Infoactual să aducem în atenție atât subiectul cât și reacțiile oamenilor la tema propusă de Andronic.

Opinia jurnalistului Dan Andronic, tată a trei copii

Mă bag și eu în dezbaterea legată de prezența copiilor într-un restaurant și limita de toleranță a celorlalți.

1. Copiii intră într-un restaurant împreună cu părinții, deci sunt în responsabilitatea lor. Cu tot ce decurge de aici. La care se adaugă coeficientul de bună creștere pe care au primit-o acasă.
2. Un restaurant, terasă sau interior, nu este loc de joacă. Este un loc în care mănânci ceva, bei o bere și pleci acasă. Nu te dai cu trotineta, joci leapșa sau mai știu eu ce…
3. Toți copiii sunt simpatici și drăguți, mie imi place să mă joc cu ei chiar și la vârsta asta, dar nu toți oamenii sunt la fel. Dacă tot ne place diversitatea și toleranța trebuie să acceptăm că unii vor să stea de vorbă la masă, să asculte muzica. Fără alt fundal sonor. Așa că trebuie să-ți pese și să cauți soluții. Noi cărăm un ghiozdan cu cărți de citit, de colorat, plus eterna tableta.
4. Copiii se plictisesc repede, adulții nu! De aceea, ideea că au “dreptul” să facă orice intr-un restaurant pentru că au nevoie de activitate, e falsă. Așa cum spuneam, e responsabilitatea părinților să aibă grijă de ei. Ridică-te de la masă și du-i în parc.
5. Cred în dreptul oricărei afaceri care are activitate publică de a-și selecta clienții. E un drept, nu un “must”! Până la urmă este un loc din care niște oameni câștigă o bucată de pâine. Iar calitatea atmosferei contează enorm, deci suntem obligați să o respectăm.

Păreri?”

„Când ai copiii după tine la restaurant nu te întinzi la vorbă 3 ore”

Da, sunt păreri, multe, mai lungi sau mai scurte, exprimate de cei care au, dar și de cei care nu au deloc copii. Aproape toți comentatorii au subliniat că totul stă în educația pe care o dau părinților copiilor și în faptul că micuții nu trebuie ținuți în restaurant mai mult timp decât îi ia să mănânce.

* O altă doamnă a exprimat și ea propria opinie: E corect ce spuneți. Bineînțeles ca sunt responsabilitatea părinților. Restaurantul este locul în care vii sa mănânci. Dacă răbdarea copiilor s-a epuizat, e timpul ca adulții sa se ridice de la masa și sa plece. Când ai copiii după tine la restaurant nu te întinzi la vorbă 3 ore, fiindcă ești iresponsabil…..

* Nu știu cine și de ar putea cineva să aibă altă părere. E absolut logic și de bun simț tot ce ai spus.

* Cred că abordarea chestiunii nu e ușoară. În final, totul se rezumă la bun simț și educație. Dacă acestea există, atât la copii cât și sau mai ales la părinți, problema nu există. Întotdeauna se va găsi o soluție care să mulțumească și copiii și părinții și pe ceilalți din jur.

*Am copil mic și merg la restaurant cu jucării și creioane după mine și tot mi-e greu să il țin la masă. Am văzut și restaurante care dau ele creioane și hârtii de colorat. Dar copilul meu nu deranjează alți oameni, însă am vazut copii care urlă, lovesc, trântesc și părinți care îi lasă să facă orice nesimțire. Eu aș da afară clienții care nu își potolesc copiii de genul ăsta.