Dezastru în Delta Dunării! Ce spun membrii Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării: ”Aproape 98% dintre hotelurile și pensiunile din Delta Dunării vor intra în insolvență în cel mult două luni, dacă Guvernul nu le sprijină acum”
Estimăm că aproape 98% dintre hotelurile și pensiunile din Delta Dunării au deja mari probleme din cauza crizei generate de coronavirus și vor intra în insolvență în maximum două luni, și ulterior în faliment, dacă Guvernul nu vine rapid în sprijinul lor cu măsuri concrete, potrivit Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării (AMDTDD), căreia i s-a alăturat în demersurile sale, cea mai mare parte din industria ospitalității din județul Tulcea și de pe litoral.
Printre măsurile solicitate de operatorii din Deltă, care ar putea salva turismul din zonă, se numără scutirea de la plata taxelor și impozitelor pentru firmele care activează în turism în Deltă și pe Litoral până la finalul acestui an, alocarea de surse de finanțare din fonduri europene pentru turism, pentru modernizare spațiilor de cazare din turismul deltaic și de litoral și dezvoltarea serviciilor de suport pentru a crește competitivitatea, extinderea domeniului de reglementare a șomajului tehnic pentru angajații din turism cu contracte de muncă suspendate sau încetate ca urmare a decretării stării de urgență și elaborarea de către Ministerul Sănătății a procedurii de igienizare a spațiilor de cazare care au fost oferite ca spații de carantinare și publicarea acesteia în regim de urgență.
„Dacă Guvernul nu ia măsuri concrete și rapide în sprijinul industriei de turism, cea mai afectată de criza generată de pandemia de coronavirus, estimăm că în cel mult două luni mai mult de 98% dintre hotelurile, pensiunile, restaurantele și toate celelalte afaceri care au legătură cu turismul din Deltă (transportul și agrementul turistic) vor intra în insolvență. Cei 2% dintre firmele ai căror acționari au resurse financiare de a se susține pe piața turistică, vor fi incapabile să asigure capacitatea de a reluare a activității turistice într-o destinație unică la nivel național și internațional.
În acest caz, aproape 5.000 de angajați în turismul din Deltă și din județul Tulcea, își vor pierde locurile de muncă, comunitățile locale nu vor mai avea mijloacele de subzistență în condițiile în care turismul deltaic are o componentă importantă bazată pe Punctele Gastronomice Locale și turismul familial, iar turiștii care vor dori să viziteze Delta nu vor mai avea în următorii ani opțiuni de cazare” a declarat Cătălin Țibuleac, președintele Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării.
Specificul sezonier al activității din Delta Dunării și litoralul Mării Negre, de maximum șase luni pe an, a făcut ca la momentul izbucnirii epidemiei, operatorii economici din turism să înregistreze pierderi ca urmare a lipsei totale a veniturilor și a cheltuielilor cu păstrarea forței de muncă, dar și a investițiilor în renovări pentru sezonul ce urma să înceapă. Din acest motiv, reglementările de sprijin al economiei intrate în vigoare până în prezent sunt, în cea mai mare parte, ineficiente pentru specificul sezonier al turismului deltaic și de litoral.
În acest context, conform precizărilor din Cadrul de Reglementare Temporar adoptat de Comisia Eurpeană, este permis statelor membre UE să ofere sprijin suplimentar în contextul epidemiei de coronavirus și să acorde cinci tipuri de ajutoare:
(a) granturi directe, avantaje fiscale selective și plăți în avans: statele membre vor putea să instituie scheme care să permită acordarea unei finanțări de până la 800 000 EUR unei întreprinderi pentru a răspunde nevoilor urgente de lichiditate ale acesteia;
(b) garanții de stat pentru împrumuturile contractate de întreprinderi de la bănci: statele membre vor fi în măsură să furnizeze garanții de stat pentru a se asigura că băncile continuă să acorde împrumuturi clienților care au nevoie de ele;
(c) împrumuturi publice subvenționate pentru întreprinderi: statele membre vor putea acorda întreprinderilor împrumuturi cu rate ale dobânzilor favorabile. Aceste împrumuturi pot ajuta întreprinderile să acopere nevoile imediate atât de capital circulant, cât și de investiții;
(d) garanții pentru băncile care direcționează ajutorul de stat către economia reală: unele state membre intenționează să se bazeze pe capacitățile de creditare existente ale băncilor și să le utilizeze drept canal de sprijin pentru întreprinderi, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii. Cadrul clarifică faptul că un astfel de ajutor este considerat un ajutor direct acordat clienților băncilor, nu băncilor în sine, și oferă orientări cu privire la modul în care se poate asigura faptul că denaturarea concurenței dintre bănci este minimă;
(e) asigurarea creditelor la export pe termen scurt: cadrul introduce o flexibilitate suplimentară cu privire la modul de a demonstra că anumite țări prezintă riscuri neasigurabile pe piața privată, permițând astfel ca statul să furnizeze, atunci când este necesar, asigurarea creditelor la export pe termen scurt.
Operatorii de turism din Delta Dunării au solicitat în scris atât Guvernului, cât și Președinției:
- Realizarea unor programe naționale, circumscrise celor europene, care să țină cont de următoarele coordonate specifice:
- Scutirea de la plata taxelor și impozitelor pentru industria ospitalității din turismul deltaic și de litoral, cel puțin până la sfârșitul anului 2020.
- Guvernul României să intensifice negocierile cu Uniunea Europeană pentru alocarea de surse de finanțare pentru turism pentru:
– modernizarea spațiilor de cazare din turismul deltaic și de litoral,
– dezvoltarea serviciilor de suport pentru a crește competitivitatea, inclusiv a resurselor umane menținute în acest scop, precum și pentru cheltuielile necesare pentru reluarea activității turistice;
– achiziționarea și modernizarea capabilităților de transport pe apă.
În acest sens solicităm Ministerului Fondurilor Europene să accelereze la maxim procedura de scriere a ghidurilor pentru noile surse de finanțare pe care va trebui să le obțină Guvernul României, insistând pe simplificarea procedurilor de accesare a acestor fonduri.
- Extinderea domeniului de reglementare a șomajului tehnic pentru toți angajații din industria ospitalității, ale căror contracte de muncă au fost încetate sau suspendate ca urmare a decretării stării de urgență.
- Modificarea sau completarea art.XI alin.(1) din O.U.G. nr. 30/2020 din 18 martie 2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului COVID-19, în sensul prelungirii perioadei pentru care se acordă indemnizaţiile de șomaj tehnic, de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, de care beneficiază salariaţii din bugetul asigurărilor pentru şomaj cu cel puțin 60 zile după încetarea stării de urgență, instituită prin Decretul nr.195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, cât și pe perioada de extrasezon (noiembrie – decembrie 2020; ianuarie – martie 2021), întrucât turismul va fi reluat efectiv numai după încetarea pandemiei și ridicarea tuturor restricțiilor, fiind posibilă diminuarea cu aproximativ 80% a cifrei de afaceri pentru cele câteva luni de funcționare rămase din sezon;
- Prelungirea termenului de acordare a creditelor cu dobândă subvenționată până cel mai devreme la 31.09.2021, deoarece termenul reglementat de art.1 pct.2 alin. (3^3) din O.U.G. nr. 29/2020 privind unele măsuri economice şi fiscal-bugetare, de 31.03.2021 nu ține cont de caracterul sezonier al zonei Delta Dunării și a litoralului Mării Negre.
- Consultarea industriei ospitalității privind criteriile suplimentare, ce ar putea fi reglementate pentru reluarea activității turistice, precum și elaborarea de către Ministerul Sănătății a procedurii de igienizare a spațiilor de cazare care au fost oferite ca spații de carantinare și publicarea acesteia în regim de urgență.
În concluzie solicităm flexibilizarea măsurilor economice în raport de caracterul sezonier al activității turistice din Delta Dunării și litoralul Mării Negre, prin adoptarea unei reglementări speciale care să asigure continuitatea turismului în această zonă de interes national.
Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării i s-au alăturat:
- Asociația Patronatului Turismului din Delta Dunării prin Președinte Daniel Ilușcă;
- Federația Organizațiilor Producătorilor de Pește din Delta Dunării prin Președinte Dan Verbina;
- Asociația de Pescari Golovița Jurilovca prin Președinte Cătălin Balaban;
- Asociația Club Bărci Motoare Delta Dunării prin Președinte Marian Filimon;
- Dragoș Simion – reprezentantul transportatorilor;
- Organizația Patronală Mamaia – Constanța prin Președinte Nicolae Bucovală;
- Organizația Patronală Eforie prin Președinte Georgeta Cozma;
- Patronatul Ion Movila Eforie – Techirghiol prin Președinte Iuliana Tasie;
- Organizația Patronală Mangalia prin Președinte Linica Stan;
- Organizația de Management al Destinației Turistice Mangalia și stațiuni prin Președinte Dumitru Filip.
Asociația de Management al Destinației Turistice Delta Dunării are ca membri: Consiliul Județean Tulcea; Primăria Municipiului Tulcea; Primăria Comunei Jurilovca, Asociaţia Comunelor din România – Filiala Judeţeană Tulcea, „Complex Delta” S.R.L; „Europolis” S.A. „Holbina – Trei Bibani” S.R.L.; „Primăria Comunei Crișan., Complex Cormoran; Complex Egreta Hidroturism; Asociaţia Eco Delta Dunării, formată din: Complex Green Village; Green Delta Tour S.R.L.; Touring Delta S.R.L.; Ibis S.R.L.; Descoperă Delta Dunării S.R.L.; Compania de Turism S.R.L. Ivan Patzaichin; Eden Travel Partener SRL; Hotel Delta Est – Sulina; Asociația operatorilor din agricultura ecologică „Bio România” – filiala Tulcea.
