Deficitul balanţei comerciale din primul trimestru al acestui an a fost de 7,168 miliarde de euro, cu 1,830 miliarde de euro mai mare decât cel înregistrat în perioada similară a anului trecut.
Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), în perioada 1 ianuarie – 31 martie 2022, exporturile au fost de 22,035 miliarde de euro, cu 24,4% mai mari decât aceeași perioadă a anului precedent. În acelaşi timp, importurile au însumat 29,203 miliarde de euro, în creştere cu 26,7%.
Românii au importat cel mai mult maşini şi echipamente de transport, în valoare de 9,554 miliarde de euro, cu 11,5% mai mult decât anul trecut. De asemenea, și exporturile cele mai mari au fost tot din categoria maşini şi echipamente de transport (9,463 miliarde de euro, în creştere cu 7,8%).
Dezastru anunțat de șeful Camerei de Comerţ şi Industrie a României. Deficitul balanței comerciale a atins dimensiuni cosmice
În luna martie 2022, exporturile au fost de 8,226 miliarde de euro, iar importurile de 10,797 miliarde de euro, rezultând un deficit de 2,571 miliarde de euro.
În timpul unei conferințe de specialitate, Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), a tras un semnal de alarmă cu privire la situația dezastruoasă a deficitului balanței comerciale de la noi din țară. Cifra de 94,8 miliarde de euro pe care am importat-o anul trecut trebuie să ne pună pe gânduri:
„Noi, la Camera de Comerţ, ne aplecăm foarte mult pe subiectul deficitului balanţei comerciale, care a căpătat nişte dimensiuni cosmice. Dacă la sfârşitul lui 2020 încheiasem cu 18,3 miliarde (euro n.r.) şi făceam nişte supoziţii că vom închide cu prefixul 2, nu mă aşteptam să închidem cu 23,8 miliarde (euro n.r.), sincer. Mă aşteptam la o adâncire mai suavă a deficitului, dar în niciun caz la nivelul la care s-a ajuns la sfârşit de 2021. Cred că trebuie să ne pună pe gânduri această cifră de 94,8 miliarde de euro pe care am importat-o anul trecut, să vedem ce înseamnă, pentru că cifra de la import este, probabil, cea mai elocventă oglindă a consumatorului. Nu cred că există alt sondaj de opinie care poate fi făcut de cei mai tari sociologi. Dacă statul va vrea cândva să share-uiască cu noi ceea ce înseamnă acest import, toţi vom avea de învăţat. Să ni se spună care sunt cuantumurile. Din această sumă cât este datorat deficitului industriei alimentare, industriei grele, industriei constructoare de maşini etc. Este foarte bine să avem o creştere a produsului intern brut pe consum, dar depinde ce consum. Dacă este consum din import, n-am făcut nimic. Dacă încercăm să consumăm producţie românească, într-adevăr putem vorbim de creşteri economice sustenabile şi sănătoase. Altfel, totul este un cancan”, a explicat Daraban.
Şeful CCIR a subliniat, totodată, că domeniul IT&C din România poate deveni lider european pe segmentul exporturilor de servicii.
„Este un domeniu (IT&C, n.r.) la care ţinem foarte mult şi pe care vrem să-l promovăm. Când îmi spune Eurostat că eşti pe ultimul loc în UE la cercetare-inovare trebuie să-ţi pui nişte întrebări şi să începi să desfaci acest loc, să ne dăm seama că produse româneşti cu valoare adăugată mare nu prea avem… Realitatea este spusă inclusiv de cifrele de la export, de cifrele de import. Când vezi că ai 25.770 de exportatori în România şi primii o sută realizează jumătate din tot exportul şi în primii o sută sunt două firme româneşti, deja trebuie să picăm pe gânduri. Primii o mie realizează 81% din total export şi, într-adevăr, acolo găsim 148 de firme româneşti. Cu alte cuvinte, exportul în România îl cam fac firmele străine care activează în România. Atunci, orientarea noastră este către acest export de servicii unde industria IT&C poate deveni lider. Trebuie să ieşim din paradigma schimburilor comerciale de bunuri şi să întrăm în ceea ce înseamnă schimburi comerciale de servicii, unde acest sector se califică cu brio. Acestui sector îi trebuie mai multă instituţionalizare în sensul de a exista cât mai multe societăţi şi să se iasă uşor-uşor din această paradigmă a freelancer-ului care caracterizează această industrie şi să mergem cu companii puternice spre exportul de servicii de care vorbeam”, a declarat Mihai Daraban.
Deficitul balanței comerciale în Uniunea Europeană
Uniunea Europeană a înregistrat în martie un deficit al balanţei comerciale de 27,7 miliarde de euro, faţă de un plus de 18,7 miliarde de euro în perioada similară din 2021, în principal în urma majorării importurilor de energie, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Astfel, exporturile de bunuri ale UE s-au situat la 220,5 miliarde de euro, în creştere cu 12,8% faţă de martie 2021, în timp ce importurile UE au urcat cu 40,4%, până la 248,2 miliarde de euro.
