Inundațiile din septembrie, cele mai grave înregistrate vreodată în Grecia, au devastat această regiune fertilă. Au măturat terenurile agricole, drumurile și căile ferate. De asemenea, au dus și la decesul mai multor persoane. A fost a doua inundație majoră în trei ani care a lovit Tesalia. Parte a unui model de înrăutățire a vremii extreme în Europa.
Dimitris Kouretas a fost ales luna trecută guvernator al provinciei Thessalia din centrul Greciei. În urma inundațiilor catastrofale. Kouretas enumeră o listă de proiecte împotriva inundațiilor lăsate neterminate de guvernele anterioare. Inclusiv rezervoare pentru reținerea apei în munți, dragarea albiei râurilor și îndepărtarea molozului. Unele au fost blocate chiar și de două decenii, a spus el.
Dezastrele naturale din Grecia
„Pot avea o baghetă magică pentru a rezolva problema?”, a întrebat bărbatul de 61 de ani, care urmează să preia funcția în ianuarie. Kouretas știe că administrația sa va fi judecată în funcție de capacitatea sa de a face față următoarelor inundații. „Dacă nu planifici pe baza adaptării la schimbările climatice… atunci vei fi expus.” a explicat acesta.
Reuters a realizat interviuri cu doisprezece experți în dezastre, oficiali guvernamentali și ecologiști. Aceștia au analizat documente ale instanțelor grecești și rapoarte ale UE. Care au arătat că răspunsul Greciei nu reușește să țină pasul cu o creștere rapidă a fenomenelor meteorologice extreme. Fiind împiedicat de factori precum birocrația, lipsa de acțiune și tehnici ineficiente de adaptare la schimbările climatice.
Criza datoriilor
În urma precedentei furtuni majore care a inundat Tesalia în 2020, guvernul conservator al Greciei a promis că va împiedica repetarea dezastrului. Grecia a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Dar și stimularea surselor regenerabile de energie pentru producția de energie electrică.
Grecia, ca multe alte țări din întreaga lume, se luptă să găsească fondurile de mai multe miliarde de dolari necesare. Pentru a crește rezistența la fenomene meteorologice extreme. În condițiile în care finanțele sale publice încă se află în curs de redresare în urma unei crize a datoriilor care durează de zece ani.
Criza climatică
Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) a concluzionat într-un raport de luna trecută că investițiile și planificarea insuficientă au făcut ca lumea să fie vulnerabilă. În contextul creșterii pericolelor legate de climă, inclusiv în estul Mediteranei. Conform estimărilor acestuia, deficitul de finanțare la nivel mondial pentru adaptare este de ordinul a 194-366 de miliarde de dolari.
„Criza climatică se apropie mai repede decât se prevăzuse. Acestea sunt chestiuni paneuropene… Noi suntem primii care le experimentăm. Dar, mai devreme sau mai târziu, ne vom confrunta cu toții cu ele.” a declarat ministrul Mediului, Theodore Skylakakis. Adăugând că amploarea problemei a fost subestimată la nivel european. Adaptarea la schimbările climatice este una dintre temele ediției din acest an a Conferinței anuale a ONU. Care se deschide la 30 noiembrie la Dubai.
Fondul de solidaritate
Grecia, cea mai îndatorată națiune din zona euro în ceea ce privește ponderea în PIB, a aprobat o sumă suplimentară de 600 de milioane de euro. Pentru măsuri de ajutor în caz de dezastre în acest an. Guvernul a anunțat în septembrie o dublare a fondurilor anuale. Rezervate pentru dezastrele naturale din 2024 până la 600 de milioane de euro. Deși oficialii recunosc că nu va fi suficient. Mitsotakis a îndemnat UE să-și suplimenteze fondul de solidaritate și să ajute țările să facă față impactului schimbărilor climatice, conform Reuters .
