O poveste incredibilă, dar adevărată. Un pasionat de căutarea comorilor în România trece printr-o serie de peripeții de la o vreme încoace. A găsit comoara, a înapoiat-o proprietarului de drept, statului român, instanța decide să îi fie dată o recompensă, dar autoritățile locale spun că nu o merită. Care este motivul dar și întâmplarea pe larg, în cele ce urmează.
Despăgubiri pentru „un căutător de comori” vrâncean, care a găsit zeci de monede vechi. Doar că recompensa se lasă așteptată
În anul 2016, un vrâncean a găsit în Crângul Petrești 91 de monede vechi din argint, care s-au dovedit a face parte din tipul Dumbrăveni. Două instanțe au dat până acum dreptate vrânceanului care, după ce a predat comoara, a solicitat autorităților din județ o recompensă.
În 2018, bărbatul a cerut în instanță suma de 18.200 de euro, echivalentul în lei la data plății efective sau 45% din valoarea stabilită prin efectuarea expertizei, pentru tezaurul compus din cele 91 de monede de argint, precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată, procesul fiind soluționat pe fond în martie 2021, când s-a admis „în parte cererea de chemare în judecată (…) în contradictoriu cu intervenientul forțat Consiliul Județean Vrancea având ca obiect pretenții”.
Ping-pong între instituțiile statului
Aici apare prima parte ”frumoasă” a poveștii. Ping-pong între instituțiile statului român. Procesul a fost deschis inițial împotriva Direcției pentru Cultură Vrancea și a Muzeului Vrancei, însă pe parcurs s-a ajuns la concluzia că Direcția pentru Cultură nu putea răspunde solicitărilor, și nici Muzeul Vrancei, dat fiind că se află în subordinea Consiliului Județean, astfel că această instituție a rămas cea în măsură să despăgubească sau nu reclamantul. Așa că preia cazul CJ Vrancea.
În timpul procesului de fond însă, CJ Vrancea arăta că pretențiile vrânceanului nu au fundament legal deoarece monedele în discuție nu au fost expertizate potrivit normelor în vigoare. Iată motivația inclusă la dosarul în cauză:
„Descoperirea monedelor nu se încadrează în categoria celor pentru care legiuitorul ar acorda recompense, neîncadrându-se în nicio situație, acestea nefiind bunuri arheologice descoperite întâmplător, reclamantul fiind cunoscut drept un căutător de comori,” potrivit rejust.ro.
Comoara descoperită de vrâncean. Foto: monitoruldevrancea
Monedele încă din 2016 au fost predate oamenilor legii, poliției, iar ulterior reprezentanților Muzeului Vrancei. Și, chiar dacă vrânceanul era calificat drept un „căutător de comori” și deținea legal un detector de metale cu ajutorul căruia dăduse peste monedele respective, instanța a considerat că descoperirea fusese întâmplătoare. Și exact această propoziție a devenit obiectul contestației pentru CJ Vrancea.
Decizia instanței de judecată
„Persoanele fizice care fac descoperiri întâmplătoare prin lucrări de orice natură în locuri care aparțin proprietății publice și predau bunurile arheologice în termenul de 72 de ore de la descoperire au dreptul la o recompensă de 30% din valoarea bunului descoperit, la care se poate adăuga o bonificație suplimentară de 15% din valoarea bunurilor, dacă descoperirea are valoare extraordinară.
În atare situație, în ceea ce privește noțiunea de „descoperire întâmplătoare prin lucrări de orice natură în locuri care aparțin proprietății publice”, din analiza procesului-verbal de predare primire întocmit în data de 02.08.2016 și dovada de predare, a constatat că reclamantul este posesorul unei autorizații de folosirea a detectorului de metale încă din anul 2015, pe care l-a folosit în data de 01.08.2016, (…) descoperind 91 de piese metalice, după ce a săpat la o distanță de aproximativ 20 de cm”, se arată în motivarea citată de media.
CJ Vrancea a susținut că bărbatul nu avea voie să intervină în Crângul Petrești, dar iată ce răspunde instanța:
„Activitatea unei persoane fizice desfășurată în Crângul Petrești, zonă protejată de interes local, de a prospecta cu detectorul de metale nu este interzisă prin regulament și, implicit, nici activitatea de a dezgropa la mici adâncimi diferite obiecte.
Referitor la susținerea intervenientului că reclamantul este un vânător de comori, care a desfășurat activități care sunt incompatibile cu descoperirile accidentale, instanța a considerat că reclamantul este pasionat de arheologie, începându-și activitatea din anul 2015, porecla de „vânători de comori” a dobândit-o abia în anul 2018 când, cu ajutorul aceluiași detector de metale, a descoperit două grenade și mai multe cartușe din al doilea Război Mondial. (…) rezultă dincolo de orice tăgadă că reclamantul s-a folosit de detectorul de metale din pasiune și a ales Crângul Petrești deoarece aici s-ar fi aflat un fost depozit al armatei, întâmplător și pur accidental descoperind cele 91 de monede, el sperând să găsească muniție folosită în război, ceea ce a și făcut în cursul anului 2018.”
La final, decizia judecătorească arată că vrânceanul trebuie să își primească recompensa și face și un calcul în ceea ce privește suma ce ar trebui să îi revină bărbatului. Dar CJ Vrancea încă nu acceptă situația dată și recompensa mai așteaptă.
