Ghețarii din Himalaya se topesc rapid. Dar un nou raport a arătat că un fenomen uimitor din cel mai înalt lanț muntos din lume ar putea contribui la încetinirea efectelor schimbărilor climatice globale.
Atunci când încălzirea temperaturilor atinge anumite mase de gheață de mare altitudine, se declanșează o reacție surprinzătoare. Care suflă vânturi reci și puternice pe versanți. Potrivit studiului publicat pe 4 decembrie în revista Nature Geoscience.
Efectele schimbărilor climatice
Încălzirea climei creează un decalaj mai mare de temperatură între aerul înconjurător de deasupra ghețarilor din Himalaya și aerul mai rece aflat în contact direct cu suprafața maselor de gheață. A explicat Francesca Pellicciotti, profesor de glaciologie la Institutul de Știință și Tehnologie din Austria și autor principal al studiului.
„Acest lucru duce la o creștere a schimbului turbulent de căldură la suprafața ghețarului și la o răcire mai puternică a masei de aer de la suprafață”, a declarat ea într-un comunicat de presă.
Ghețarii, un sistem natural de răcire
Pe măsură ce aerul uscat de la suprafață se răcește și devine mai dens, acesta se scufundă. Masa de aer coboară pe versanți în văi. Provocând un efect de răcire în zonele inferioare ale ghețarilor și în ecosistemele învecinate.
Gheața și zăpada din lanțul muntos alimentează 12 râuri care furnizează apă dulce pentru aproape 2 miliarde de oameni din 16 țări. Având în vedere acest lucru este important să aflăm dacă ghețarii din Himalaya pot menține acest efect de răcire care se conservă de la sine. În condițiile în care regiunea se va confrunta cu o creștere probabilă a temperaturilor în următoarele decenii.
Topirea ghețarilor
Un raport din iunie a arătat că ghețarii din Himalaya s-au topit cu 65% mai repede în anii 2010. Comparativ cu deceniul precedent. Ceea ce sugerează că temperaturile în creștere au deja un impact în zonă. „Principalul impact al creșterii temperaturii asupra ghețarilor este o mărire a pierderilor de gheață, din cauza creșterii topiturii”, a declarat Fanny Brun, cercetător la Institut des Géosciences de l’Environnement din Grenoble, Franța.
„Mecanismele principale sunt prelungirea și intensificarea sezonului de topire. Acestea determină subțierea și retragerea ghețarilor. Ceea ce duce la peisaje deglaciate care tind să crească și mai mult temperatura aerului din cauza (absorbției mai mari de energie de către suprafață)”, a spus Brun.
Fenomen care poate aduce o schimbare
Absorbția de energie la suprafață este determinată de ceea ce se numește efectul albedo. Suprafețele luminoase sau „albe”, cum ar fi zăpada și gheața curată, vor reflecta mai multă lumină solară. În comparație cu suprafețele „întunecate”, cum ar fi pământul, solul și oceanele. Care sunt expuse pe măsură ce ghețarii se retrag. În general, Brun a spus că acest fenomen este interpretat ca o buclă de feedback pozitiv. Sau un proces care intensifică o schimbare, dar este în general puțin studiat și dificil de cuantificat.
Cu toate acestea, la baza Muntelui Everest, măsurătorile mediei generale a temperaturii au părut în mod curios stabile, în loc să crească. O analiză atentă a datelor a dezvăluit ce se întâmpla cu adevărat.
„În timp ce temperaturile minime au fost în continuă creștere, temperaturile maxime de suprafață din timpul verii au scăzut în mod constant”, a declarat Franco Salerno, coautor al raportului și cercetător la Consiliul Național de Cercetare din Italia.
Creșterea temperaturilor și schimbările climatice
Cu toate acestea, chiar și prezența acestor vânturi de răcire nu este suficientă. Pentru a contracara complet creșterea temperaturilor și topirea ghețarilor din cauza schimbărilor climatice. Thomas Shaw face parte din grupul de cercetare ISTA împreună cu Pellicciotti. Acesta a declarat că motivul pentru care acești ghețari se topesc totuși rapid este complex.
„Răcirea este locală, dar poate că încă nu este suficientă pentru a învinge impactul mai mare al încălzirii climatice și pentru a conserva complet ghețarii”, a declarat Shaw, conform CNN .
