Dorința lui Napoleon de a cuceri noi teritorii în Orient a dus la descoperirea „Pietrei din Rosetta”, care a pus bazele studierii hieroglifelor egiptene. Micul monument datează din anul 196 î.Hr. și are inscripționat un text în trei limbi diferite.
„Piatra din Rosetta” este o stelă egipteană din timpul domniei regelui Ptolemeu al V-lea. Ea fost descoperită în oraşul Rosetta, situat în Delta Nilului, în apropierea Mării Mediterane, în timpul expediţiei franceze, condusă de Napoleon Bonaparte, în 1798.
Napoleon voia să afle istoria Egiptului
Napoleon era însoțit și de savanți când a invadat Egiptul, iar studiul asupra culturii antice avea să devină fundamentul egiptologiei. Deși scopul principal al expediției era de a cuceri noi teritorii, aceasta avea un scop secundar: colectarea de informații științifice și istorice despre Egipt, despre care mulți francezi credeau că este o civilizație antică echivalentă cu Grecia și Roma clasică.
Astfel, studiile lor întinse pe mai mulți ani au dat naștere domeniului egiptologiei în Europa a dezvăluit lumii istoria marii civilizații care a domnit de-a lungul Nilului timp de milenii.
Piatra din Rosetta era inscripționată în trei limbi
„Piatra din Rosetta”, piatra neagră de granit lungă de 114 cm și lată de 72 cm a fost găsită în apropierea orașului Rosetta (Rashīd), la aproximativ 56 km nord-est de Alexandria. A fost descoperită de Pierre-Francois Bouchard, ofițer de geniu din armata franceză. Însă, după retragerea francezilor din Egipt în 1801, monumental a ajuns în mâinile britanicilor, iar în prezent se află la British Museum din Londra.
Textul imprimat în piatră era în trei limbi: hieroglifică, demotică și greacă. Inscripțiile, aparent compuse de preoții din Memphis, rezumă binefacerile conferite de Ptolemeu V Epifanes (205-180 î.Hr.) și au fost scrise în al nouălea an al domniei sale pentru a comemora urcarea sa pe tron.
Cine a descifrat textul inscripționat pe monument
Cercetătorii Thomas Young (Anglia) și Jean – Francois Champollion ( Franța) au descifrat textul hieroglific de pe Piatra Rosetta, care conține șase cartușe identice (figuri ovale care înconjoară hieroglife). Young a descifrat cartușul ca fiind numele lui Ptolemeu și a demonstrat o presupunere de mult timp conform căreia cartușele găsite în alte inscripții erau nume de regi. Tot Young a descoperit, de asemenea, modul în care trebuiau citite semnele hieroglifice. Acesta a examinat direcția în care erau orientate caracterele păsărilor și animalelor.
În 1821-22, Champollion, pornind de unde Young se oprise, a început să publice lucrări despre descifrarea scrierilor hieratice și hieroglifice pe baza studiului Pietrei Rosetta și, în cele din urmă, a stabilit o întreagă listă de semne cu echivalentele lor grecești. El a fost primul egiptolog care și-a dat seama că unele dintre semne erau alfabetice, altele silabice, iar altele determinative, reprezentând întreaga idee sau obiectul exprimat anterior. Champollion a fost cel care și-a dat seama că textul hieroglific din Piatra Rosetta era o traducere din greacă și nu invers, așa cum se credea.
Acești doi savanți au pus bazele pentru traducerea tuturor textelor hieroglifice egiptene viitoare.