Săptămâna aceasta va fi una decisivă pentru securitatea continentului european și a granițelor nordice ale NATO, asta după ce Finlanda și Suedia sunt așteptate să adere la alianță. Dacă președintele Finlandei și social-democrații aflați la guvernare în ambele țări se vor pronunța în favoarea aderării în următoarele zile, NATO ar izola și mai mult Rusia. Decizia vine în contextul războiului din Ucraina și amenințării rusești în creștere.
Decizie istorică pentru Finlanda și Suedia. După decenii de neutralitate, cele două țări sunt așteptate să adere la NATO
Aderarea la NATO nu a fost niciodată luată în considerare în mod serios la Stockholm și Helsinki, dar lucrurile s-au schimbat atunci când forțele rusești au atacat Ucraina pe 24 februarie. Dacă cele două țări vor intra în alianță, Vladimir Putin va primi o lovitură extrem de puternică, întrucât Rusia se va găsi aproape complet înconjurată de țările NATO la Marea Baltică și în Arctica.
Sauli Niinistro, preşedintele Finlandei, este aşteptat cu anunţul istoric pe care l-ar putea face mâine, urmat imediat de Suedia: cererea de intrare în NATO, ceea ce înseamnă finalul deceniilor de asumare a neutralităţii.
Procesul de admitere a celor două ţări va fi extrem, extrem de rapid, se estimează că discuţiile la nivelul Consiliului NATO vor dura câte o zi pentru analiza fiecăruia dintre cele două dosare de candidatură şi este foarte greu de imaginat că ar putea să existe obiecţii. Finlanda şi Suedia vor primi mai întâi dreptul de a participa cu statut de observator la toate reuniunile, urmând ca aprobarea calităţii efective de membru al Alianţei să vină doar după ce decizia luată la Bruxelles va fi aprobată şi ratificată de parlamentele şi guvernele naţionale din cele 30 de state aliate. Interesant de menţionat este faptul că, până la momentul confirmării finale a statutului de membru NATO, cele două ţări nu vor putea beneficia de prevederile apărării colective, dar, de fapt, se aşteaptă ca trupe din ţările NATO să participe imediat la exerciţii de amploare pentru întărirea capacităţilor de apărare în zonă. Se estimează că „perioada tranzitorie” poate să dureze între patru luni şi un an, dar asta nu înseamnă că, în condiţii speciale de presiune determinate de noi acte ostile din partea Rusiei, procedurile birocratice naţionale să nu fie mult scurtate, potrivit informațiilor adevărul.ro.
Nici Finlanda și nici Suedia nu intenționează să organizeze un referendum pentru eventuala aderare, temându-se că ar putea deveni o țintă a interferențelor rusești.
Cele două țări au primit asigurări de sprijin din partea SUA și a altor membri NATO, pentru perioada în care se vor desfășura negocierile de aderare. Kremlinul a amenințat cu „repercusiuni militare și politice” dacă suedezii și finlandezii decid să adere la NATO.
Rusia va lua „toate măsurile necesare” pentru a răspunde la această nouă situaţie pe care o consideră evident o ameninţare directă, a declarat ministrul rus de externe
Reacţia Rusiei a fost rapidă şi în termeni duri, de aşteptat dacă erai foarte atent la discursul ţinut de preşedintele Putin cu ocazia Zilei Victoriei. Ministerul de externe al Federaţiei Ruse a spus că dorinţa Finlandei de a adera la NATO nu va duce la întărirea securităţii ţării deoarece Rusia va lua „toate măsurile necesare” pentru a răspunde la această nouă situaţie pe care o consideră evident o ameninţare directă.
Dimitri Medvedev, fost preşedinte şi prim-ministru al Federaţiei Ruse, acum vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a spus şi el că, în cazul în care cele două ţări scandinave vor cere intrarea în NATO, atunci ţara sa va fi nevoită să-şi întărească forţele terestre, navale şi aeriene destinate apărării zonei baltice.
