Decizie a Curții de Apel Ploiești. Cui aparțin Cheile Bicazului s-a stabilit printr-o sentinţă a Curtii de Apel Ploieşti.
Curtea de Apel Ploiești a decis în favoarea judeţului Neamţ în procesul privind graniţa între oraşul Gheorgheni şi comuna Bicaz-Chei, al cărui obiect a fost de fapt apartenenţa Cheilor Bicazului. Extrasul sentinţei a fost publicat pe portalul instanţelor din România.
Curtea de Apel Ploieşti a admis recursul formulat de comuna Bicaz-Chei, Consiliul Judeţean Neamţ, Prefectura Neamţ şi Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară din acest judeţ şi a considerat ca nefondate şi a respins argumentele formulate de oraşul Gheorgheni, a respins cererile de intervenţie ale Consiliul Judeţean Harghita şi prefectul acestui judeţ, modificând totodată prima sentinţă pronunţată cu un an în urmă, care era favorabilă oraşului Gheorgheni.
Sentinţa de joi,25 iunie 2020, pune capăt unui proces care a durat aproape 10 ani. Apartenenţa Cheilor Bicazului – care a făcut parte prin tradiţie din Ţinutul Secuiesc – şi a terenului de 700 hectare din împrejurimi a devenit un subiect controversat după ce legea 7/1996 a dispus fixarea graniţelor localităţilor în documentele de cadastru.
Actul din 1998 care a decis cui aparține Cheile Bicazului
În anul 1998, oficiile de cadastru ale celor două judeţe au înregistrat un proces-verbal conform căruia zona cu puternic potenţial turistic aparţine comunei Bicaz-Chei, procesul-verbal fiind semnat şi de viceprimarul de atunci al oraşului Gheorgheni.
Iniţiativele de mai târziu, pornite din judeţul Harghita aveau ca scop anularea acestui proces-verbal şi rectificarea limitei între cele două localităţi şi judeţe. În 2012, situaţia a fost examinată de o comisie interjudeţeană care a constatat că atât partea din Harghita, cât şi cea din Neamţ nu renunţă la pretenţii, revendicându-şi zona respectivă, astfel încât cauza a fost supusă spre soluţionare instanţei de judecată. Procesul a fost strămutat de mai multe ori, până când a fost preluat în 2013 de Tribunalul Judeţean Prahova, care în iunie 2019 s-a pronunţat în favoarea judeţului Harghita.
Tribunalul de primă instanţă a fixat limita între cele două judeţe în favoarea oraşului Gheorgheni şi a judeţului Harghita. Această sentinţă a fost modificată prin hotărârea definitivă a Curţii de Apel Ploieşti.
Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Csaba Borboly, a declarat agenţiei ungare de presă MTI că va utiliza calea de atac extraordinară, după ce va intra în posesia sentinţei împreună cu motivarea. Csaba Borboly consideră că judeţul Harghita a fost prejudiciat de instanţă prin excluderea din proces a Consiliului Judeţean Harghita şi a prefectului judeţului Harghita.
Csaba Borboly a adăugat: ”în cursul procesului, oraşul Gheorgheni a fost mai puţin activ, toată procedura de administrare a probelor a fost efectuată de juriştii Consiliului Judeţean Harghita. Bănuiesc că instanţa a decis excluderea Consiliul Judeţean Harghita pentru a nu fi obligată să ia în considerare probele noastre. Este un lucru cu atât mai ciudat dacă ţinem cont de faptul că judeţul Neamţ nu a fost exclus din proces”
Csaba Borboly, a mai precizat că, din câte ştie, niciuna dintre părţile implicate nu a cerut excluderea Consiliului Judeţean Harghita. Csaba Borboly a adăugat: excluderea CJ Harghita este ilegală, deoarece există mai multe acte normative care dispun implicarea consiliilor judeţene în reglementarea disputelor legate de graniţele dintre localităţi situate la periferia judeţelor.
