În două județe din țară veți găsi mistere ale naturii.
În România, mai exact în comuna Costești din județul Vâlcea se întâlnește un fenomen/ mister al naturii greu de înțeles. Vorbim de “Pietrele vii” din România, despre care se spune că îi protejează pe cei care le mângâie și le udă, iar de milioane de ani, acestea nu se opresc din creștere.
Misterul acestor pietre, însă, nu a fost deslușit de nimeni până în prezent.
Ce sunt, de fapt, trovanții?
Despre “Pietrele vii”, specialiștii din domeniu spun că s-au format cu vreo 15 milioane de ani în urmă, mai precis în miocenul superior, când o mare parte din Oltenia a fost acoperită de Lacul Getic, nisipul și pietrișul fiind trasportat de pârâuri și depus într-o zonă a lacului, unde se află în acest moment rezervația naturală.
Aceștia se formează în acelaşi mod cu cel al perlelor. Procesul determină creşterea acestor formaţiuni din inima pământului către suprafaţă. De aceea, ineditele forme de relief au căpătat în popor denumirea de „pietre vii”.
Dimensiunea acestor pietre este variabilă, unele fiind mici, altele atingând o înălțime care ajunge până la 4 sau 5 metri. De asemenea, există și un trovant uriaș, a cărui dimensiune atinge zece metri, potrivit retetesivedete.ro.
În ce condiții cresc pietrele și ce anume le caracterizează?
Se spune că pietrele cresc în dimensiuni cu câțiva milimetri ori de câte ori plouă.
Iar o caracteristică a acestora este aceea că se deplasează singure dintr-un loc într-altul. Uimitor, nu?
De altfel, oamenii de știință susțin că trovanții se înmulțesc, procesul reproducerii acestora fiind comparat de unii specialiști cu reproducerea plantelor.
Totodată, tradiția spune că pietrele vii au o putere incredibilă și îi protejează pe cei care le udă și le mângâie.
De aceea, localnicii sau turiștii, și-au luat o bucățică de piatră vie pe care au așezat-o la loc de cinste în curtea locuinței.
Zona în care se găsesc “Pietrele vii” a fost declarată arie naturală protejată
“Pietrele vii” se află în Rezervaţia Naturală Muzeul Trovanţilor din comuna Costeşti, care a fost înfiinţată în anul 2005, printr-o Hotărâre de Guvern.
Această rezervație are suprafața de 1 hectar și se află în custodia Asociaţiei Kogayon, o organizaţie nonguvernamentală de protecţie a mediului.
De altfel, Costeștiul este singurul loc din Europa care se mândrește cu o rezervație naturală a formaţiunilor geologice.
„Pietre vii” se mai află și în altă zonă din Romănia
Pietre care cresc și se mișcă, avem și în județul Buzău. Acestea poartă denumirea tot de trovanți/ ”pietre vii” și se regăsesc în satul Ulmet, comuna Bozioru, județul Buzău, la 45 km distanţă de municipiul Buzău și fac parte din Georparcul Internaţional UNESCO „Ţinutul Buzăului”.
Datorită faptului că sunt cu adevărat spectaculoase (prin forma lor seamănă cu nişte farfurii zburătoare), iar poveștile din spatele lor sunt enigmatice, și această zonă este des vizitată de numeroși turiști.
„E surprinzător şi chiar nu te aştepţi ca în vârf de deal să găseşti un peisaj care seamănă cu o deltă, aș zice, cu nisip şi pietre. E ceva special, e un loc pe care merită să îl recomanzi prietenilor, chiar dacă e un drum mai greu de parcurs. Merită orice efort”, a declarat turist, potrivit click.ro
Deși peisajul este extraordinar, drumul până la ”pietrele vii” este o adevărată aventură întrucât infrastructura din zona lasă mult de dorit. Drumul de acces are adevărate cratere care pot fi ocolite cu greu de turiști, însă autoritățile au promis că vor remedia situația….Acest aspect rămâne de văzut!
Ce spune una dintre legende despre „pietrele vii”?
Una dintre legendele locului spune că formaţiunile stâncoase cresc fără întrerupere, insesizabil de către ochiul uman, şi îşi pot schimba locul. Unul dintre bolovani ar fi fost chiar mutat din locul lui de o forţă nevăzută, dacă ar fi să ne luăm după poveștile localnicilor.
Astfel, Diana Gavrilă, ghid turistic din zona Colți-Bozioru, a povestit că „În vreme ce un localnic se afla la munca pământului pe proprietatea sa, acolo unde de multă vreme se stabilise unul dintre trovanţi după ce se prăvălise din coastă, la Bâlca, cum e cunoscut locul, aude deodată un zbârnâit, după cum spunea el. Trezindu-se din ciudata stare, observă că bolovanul cu pricina se deplasase. Multă vreme, oamenii din sat măsurau regulat distanţa de la bolovan la Bâlca, un bazin de captare a apei, şi au constatat că o dată la şapte ani acesta s-ar deplasa cu unul sau doi metri”, citează click.ro
