Carmen Iohannis, soția președintelui și prima doamnă a României, nu a fost văzută, în ultimele două luni, la activități publice. Dacă doamna Iohannis a preferat să rămână discretă în continuare, primele doamne ale Poloniei, Letoniei sau Lituaniei n-au ezitat şi s-au implicat activ încă din primele zile în ajutorul refugiaților ucraineni.
De ce nu se implică Prima doamnă a României în criza refugiaților ucraineni?
Specialiştii în comunicare consultaţi de Radio Europa Liberă critică lipsa de implicare a primei doamne în criza refugiaţilor ucraineni. Mai mult, notează aceştia că în timp ce Carmen Iohannis este absentă din spaţiul public de la acţiuni de caritate cu refugiaţi, alte soţii de şefi de stat se implică activ.
„Președintele Iohannis nu conștientizează că a face niște lucruri firești, ce nu țin de propagandă, înseamnă mult mai mult decât cuvintele”, este de părere Marcel Tolcea, specialist în jurnalism și în științele comunicării, consultat de Radio Europa Liberă, adăugând că o vorbă bună din partea președintelui Klaus Iohannis sau a primei doamne, un gest firesc și uman, ar face mai mult decât 10.000 de declarații.
„Dar acest lucru nu se regăsește nici în atitudinea față de ceea ce se petrece acum în Ucraina și nu s-a regăsit, din păcate, nici în momentele de cumpănă, și aici mă refer la catastrofe și alte lucruri în care nu trebuiau organizate vizite oficiale”, observă Marcel Tolcea.
Marcel Tolcea: La nivelul instituției prezidențiale există un deficit de empatie
„Ceea ce mă miră la doamna Iohannis este că dumneaei este o profesoară foarte apreciată de către copii. Aici e paradoxul: o persoană care e foarte apreciată, și asta se știe de când Klaus Iohannis era primarul Sibiului. Și domnul Iohannis nu se comportă ca dirigintele iubit al unei țări, din păcate. El se comportă ca un pedagog de internat”, a mai spus Marcel Tolcea.
Profesorul mai arată că, în situațiile de criză, cum e cea din Ucraina, se presupune că liderii politici ar trebui să aibă un reflex empatic față de cei aflați în suferință.
„Comunicatorii din preajma preşedintelui ar fi cei dintâi care să îl sfătuiască să lase la o parte haina glacială de preşedinte şi să revină la cea afectivă de profesor preocupat mai ales de copiii ucraineni rătăciţi pe aici. Sau, poate, şi mai important, să îi spună asta Primei Doamne”, mai spune Marcel Tolcea.
În ultimele două luni, singura apariție publică a soției președintelui Klaus Iohannis a fost la slujba de Înviere la care a participat la Sibiu, alături de soțul său. Atunci, Klaus Iohannis a spus că dorește pace și i-a îndemnat pe români să se roage „pentru cei care suportă ororile războiului şi încă aşteaptă pace”.
Cristian Pîrvulescu: Poate criticile din primul mandat în privința vestimentației doamnei Iohannis au contribuit la diminuarea apetitului pentru acțiuni publice
La rândul său, politologul Cristian Pîrvulescu spune că România nici nu a avut o instituție a Primei doamne după al Doilea Război Mondial încoace.
„Poate că e o tradiție, pentru că nici soția lui Ion Iliescu, nici soția lui Traian Băsescu nu au făcut activități publice. Desigur că poți să ai și curaj și să-ți asumi un rol mult mai important. Dar, pe de altă parte, nici președintele Klaus Iohannis nu e foarte activ. Deci o activare foarte energică a doamnei Iohannis ar putea să intre în conflict cu stilul președintelui”, afirmă Cristian Pîrvulescu.
Politologul spune că poate criticile din primul mandat în privința vestimentației doamnei Iohannis au contribuit la diminuarea apetitului pentru acțiuni publice.
În schimb, spune Pîrvulescu în SUA, Prima doamnă e o instituție, cu birou, cu angajați. În Franța, de asemenea, Prima doamnă dispune de un birou și de o echipă. În România nu e cazul, nu avem instrumentele acestea. Toate lucrurile astea presupun și niște cheltuieli și o orientare instituțională.
