Lăsat pe șevaletul lui Gustav Klimt la moartea artistului în 1918, „Doamna cu evantai” ar putea fi cel mai scump tablou scos la licitație în Europa, evaluat la 65 de milioane de lire sterline. Astfel, ce îl face să fie o capodoperă?
Pictorul simbolist austriac Gustav Klimt este cel mai bine cunoscut pentru opulența imortalizantă a unor repere ale artei moderne precum pânzele sale cu foițe de aur încrustate, precum „Sărutul, 1907-1908, și „Portretul lui Adele Bloch-Bauer I”, 1907. Însă o lucrare mai puțin celebră, una care se afla încă pe șevaletul artistului atunci când Klimt a murit de pneumonie din cauza gripei în februarie 1918, la o lună după ce suferise un atac cerebral devastator care l-a lăsat parțial paralizat și incapabil să picteze, este cea care se așteaptă să obțină cel mai mare preț plătit vreodată pentru un tablou în Europa atunci când va fi vândută la licitație.
„Doamna cu evantai”
Cu o textură și o tonalitate radical diferite de cele ale capodoperelor sale mai bine cunoscute din deceniul anterior, „Dame mit Fächer” („Doamnă cu evantai”), 1917-18, estimată să se vândă pentru mai mult de 65 de milioane de lire sterline (adică aproximativ 83 de milioane de dolari), pare desprinsă aproape dintr-o altă lume și arată încotro se îndrepta imaginația lui Klimt dacă nu ar fi căzut victimă a pandemiei de gripă care a măturat lumea.
O mulțime de modele întrepătrunse și ritmuri amestecate, „Doamna cu evantai” surprinde o tânără femeie pierdută în gândurile proprii, care stă în fața noastră, privind nedumerită în depărtare. Identitatea ei rămâne necunoscută. Ceea ce ne ține fascinați de femeie este ciocnirea atent coregrafiată a modelelor, pigmenților și texturilor care o fixează în acest loc seducător și stilizat. Lucrarea este un inventar vibrant al propriilor obsesii culturale ale lui Klimt, de la hainele chinezești vaporoase la lirismul plutitor al xilogravurilor japoneze ukiyo-e, pe care artistul le-a colecționat și la care s-a inspirat.
Potrivit expresionistului austriac Egon Schiele, căruia Klimt i-a fost mentor, casa lui Klimt era mobilată cu „un număr mare de stampe japoneze care acopereau pereții” și „un dulap imens, care conținea minunata sa colecție de haine chinezești și japoneze”. Mătasea bogată a rochiei cu dungi verzi și aurii a tinerei femei, tenul ei de porțelan înroșit de fard, buclele ei castanii și fluturarea imaginară a frunzelor vermillon ale evantaiului, toate acestea formează o revoltă care este revigorată și mai mult de haosul din spatele ei.
Dincolo de culori
Acest fundal aplatizat, care amintește de dimensiunile netede ale blocurilor de lemn japoneze și ale porțelanului chinezesc pictat, ar putea la fel de bine să fie tapet ornamentat sau țesătura imaterială a imaginației tinerei care visează cu ochii deschiși. Aici găsim plutind un phoenix mistic (sau Fènghuáng, un simbol al grației și al virtuții în mitologia chineză) cu pene fabuloase de smarald, ca și cum ar fi zburat din misterul minții sale.
Vizavi de phoenix, stând în dreapta pânzei, mândrindu-se cu pene de piept de un ultramarin strălucitor, se află un cocor cu picioare lungi, emblemă a înțelepciunii și a nemuririi, în timp ce, în jur, aerul ireal explodează strălucitor prin de flori de lotus roz.
Marca pictorului
Doamna cu evantai se numără printre foarte puținele portrete ale lui Klimt, o figură marcantă a mișcării artistice Secession din Viena, care se află în proprietate privată. Ultima oară a fost vândut în 1994, când a fost adjudecat cu 11,6 milioane de dolari (pe atunci 9 milioane de lire sterline). Treizeci de ani mai târziu, se așteaptă ca această lucrare să fie vândută de aproape șapte ori mai mult, devenind probabil unul dintre cele mai scumpe portrete care au fost vreodată scoase la licitație.
Dacă Sotheby’s, firma care a cumpărat tabloul, va obține prețul cerut, 65,5 milioane de lire sterline (83,4 milioane de dolari), ultimul tablou al lui Klimt va depăși „L’empire des Lumières” al lui René Magritte, care s-a vândut pentru 59,4 milioane de lire sterline (75,4 milioane de dolari) în 2022., scriu cei de la BBC.
