Actual Lifestyle

De ce a decis Uniunea Europeană să crească asistența financiară pentru Republica Moldova. Analiză de ultimă oră

republica moldova
Infoactual/arhiva

Republica Moldova primește asistență financiară consistentă de la Uniunea Europeană. Motivul principal: să acopere eventualele prejudicii provocate de Rusia. Despre aceasta și alte informații suplimentare, în cele ce urmează.

De ce a decis Uniunea Europeană să crească asistența financiară pentru Republica Moldova. O analiză de ultimă oră

Ultimul anunț despre o susținere financiară care va fi acordată, suplimentar, Republicii Moldova de către Uniunea Europeană a fost făcut de Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene.

Explicația solidarității constă în faptul că micul stat de peste Prut simte din plin ”undele de șoc” ale războiului de la graniță.

„Suntem solidari cu Moldova, în timp ce undele de șoc ale războiului brutal al Rusiei continuă să afecteze această țară. Astăzi ne propunem să suplimentăm asistența macrofinanciară pentru Moldova cu 145 de milioane de euro. Acest lucru va ajuta foarte mult economia și securitatea energetică a țării”, a spus Ursula von der Leyen.

Există anumiți pași care trebuie urmați. Propunerea trebuie să fie aprobată de Consiliul UE, iar mai apoi votată în Parlamentul European. După finalizarea procedurilor, cele 145 de milioane de euro ar urma să se adauge asistenței macrofinanciare de 150 de milioane de euro, pe care UE a aprobat-o anul trecut pentru Moldova și din care a fost virată o prima tranșă de 50 de milioane de euro.

Datele informative au fost enunțate de către europarlamentarul român Siegfried Mureșan, într-un mesaj publicat pe social media.

„Noua asistență de 145 de milioane de euro pentru Republica Moldova este mai mult decât necesară. Vreau să o aprobăm cât mai repede în Parlamentul European. Trebuie să fim alături de cetățenii Republicii Moldova și să le dovedim că Uniunea Europeană ajută mai mult decât poate să dăuneze Rusia prin șantajul prețului la energie și prin războiul de agresiune pe care îl duce în Ucraina”.

Destinația banilor și probleme economice inevitabile

Banii sunt meniți a ajuta Moldova să-și acopere o parte din nevoile de finanțare suplimentare pentru anul în curs 2023 și să asigure, totodată, stabilitatea macroeconomică prin implementarea de noi reforme. Domeniile vizate sunt: economice, lupta împotriva corupției, statul de drept și asigurarea securității energetice.

Din cele 145 de milioane de euro, 45 de milioane vor fi fonduri nerambursabile, iar alte 100 de milioane de euro vor fi credite, dar acestea urmează a fi acordate în condiții deosebit de avantajoase.

Sprijinul financiar va fi condiționat în același timp și de buna desfășurare a programului cu Fondul Monetar Internațional (FMI), dar și de îndeplinirea anumitor obiective convenite de Moldova și Uniunea Europeană (UE).

După cum a scris și Infoactual în repetate rânduri, Republica Moldova, actualmente este considerată a fi o țară tampon între est și vest. Președintele Putin menține în Moldova un război hibrid, urmărind să slăbească țara din punct de vedere economic și militar.

Pentru aceasta se folosește de așa-numita „coloană a 5-a”, formată din politicieni pro-ruși, precum fugarul Ilan Șor, într-o încercare de înlăturare a actualei guvernări pro-europene cu una loială Moscovei, după cum a relatat și EVZ acum, dar și de-a lungul timpului.

Societatea este divizată și lupta pentru revenirea la putere a foștilor lideri pro Kremlin este evidentă. Indiferent de greutățile cu care se confruntă, Republica Moldova este văzută din exterior ca fiind principala poartă de salvare pentru refugiații ucraineni. Iar Europa a sprijinit pe deplin Moldova în acest demers, în concordanță cu legile locale și universal valabile.

Pe acest fond, experții economici locali, FMI și Banca Mondială anticipează că anul 2023 va fi unul dur pentru cetățenii moldoveni deoarece războiul din Ucraina va avea consecințe imediate asupra economiei Republicii Moldova. Prețurile la resursele energetice și alimente vor crește și ele, iar cei mai afectați vor fi în principal oamenii cu venituri mici, se arată și în analiza de ultimă oră a DW.