Creșterea semnificativă a datoriei publice în ultimii 15 ani, ca rezultat al împrumuturilor semnificative contractate de guverne pentru a face față crizei financiare globale și impactului pandemiei COVID-19, pare să fie o problemă ireversibilă.
Aceasta este concluzia pesimistă a unui studiu care va fi prezentat sâmbătă oficialilor economici de rang înalt din întreaga lume în cadrul simpozionului anual al băncilor centrale organizat de Rezerva Federală din Kansas City, desfășurat în Jackson Hole, Wyoming.
Datoria publică mondială ar putea fi ireversibilă
Începând cu anul 2007, datoria publică medie la nivel global a crescut de la 40% la 60% din Produsul Intern Brut (PIB), iar în țările cu economii dezvoltate, raportul dintre datorie și PIB este mult mai mare. Acest lucru include Statele Unite, care au cea mai mare economie din lume și care acum au o datorie publică care depășește producția lor economică anuală. Cu 15 ani în urmă, raportul datorie/PIB al SUA depășea 70%.
Situația este cu atât mai gravă cu cât, în ciuda îngrijorărilor tot mai mari cu privire la impactul datoriei crescute asupra creșterii economice, reducerea acesteia, deși ar fi de dorit în teorie, este puțin probabilă în practică, conform autorilor studiului, Serkan Arslanalp și Barry Eichengreen. Această situație se deosebește de abordările anterioare, când unele națiuni au reușit efectiv să reducă raportul dintre datorie și PIB.
Care sunt cauzele?
Cu toate acestea, din cauza îmbătrânirii populației, multe țări vor continua să aibă nevoie de finanțări publice suplimentare pentru a acoperi cheltuieli esențiale, cum ar fi asistența medicală și pensiile.
Obținerea și menținerea excedentelor bugetare devin din ce în ce mai dificile din cauza conflictelor politice și a creșterii abrupte a ratelor dobânzilor de la minime istorice. Potrivit lui Arslanalp și Eichengreen, inflația nu pare să fie o soluție pentru reducerea ratei datoriei, decât dacă rămâne la niveluri ridicate pe o perioadă semnificativă de timp. În plus, restructurarea datoriei pentru țările în curs de dezvoltare devine tot mai dificilă pe măsură ce numărul creditorilor crește.
Autorii studiului au avertizat că „datoriile publice ridicate sunt o problemă care persistă și va continua să existe pe termen lung”. Pentru a face față acestei realități, ei susțin că sunt necesare măsuri precum restricții la cheltuieli, creșterea impozitelor și o supraveghere bancară mai riguroasă pentru a preveni crize financiare costisitoare.
Această problemă nu afectează doar țările dezvoltate; România se numără printre țările afectate de această tendință globală. La sfârșitul lunii mai 2023, datoria publică a României a depășit 50% din PIB, atingând suma de 731,28 miliarde de lei, în creștere față de 712,12 miliarde de lei în luna anterioară, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor, potrivit Reuters.
Datoria pe termen mediu și lung a crescut la 697,84 miliarde de lei, de la 679,87 miliarde de lei în aprilie 2023, iar datoria pe termen scurt a crescut la 33,44 miliarde de lei, față de 32,25 miliarde de lei în luna precedentă. Majoritatea acestei datorii publice a constat în obligațiuni de stat, cu împrumuturi reprezentând doar o fracțiune relativ mică, în valoare de 110,4 miliarde de lei.
