Vineri, magistrații au hotărât condamnarea lui Horia Simu la 6 ani și patru luni de închisoare, iar Crinuţa Dumitrean, fostă şefă a Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), a fost condamnată la 6 ani şi 3 luni închisoare cu executare.
Care sunt acuzațiile
Crinuța Dumitrean este acuzată de DNA că a primit o mită de 400.000 euro de la omul de afaceri Horia Simu, pentru a-i aproba acestuia despăgubiri supraevaluate pentru un teren de 25 ha situat în municipiul Constanţa.
Judecătorii au mai dispus confiscarea sumei de 400.000 euro primită de Crinuţa Dumitean cu titlu de mită de la Horia Simu. Omul de afaceri Horia Simu a fost condamnat la 6 ani şi 4 luni închisoare cu executare. În acelaşi dosar, fostul deputat UDMR Marko Attila Gabor (fugit în Ungaria) a fost condamnat la 5 ani închisoare.
Cea mai mare pedeapsă
Marko Attila Gabor a primit 4 ani închisoare, pedeapsă contopită cu o condamnare de 3 ani aplicată de Curtea de Apel Ploieşti în anul 2014 în alt dosar, rezultând în final o pedeapsă de 5 ani închisoare. Cea mai mare pedeapsă a primit-o evaluatorul Alin Horaţiu Dima – 9 ani şi 8 luni închisoare. O pedeapsă mare de 5 ani şi 7 luni închisoare a primit şi Remus Virgil Baciu, fost membru în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, în cazul acestuia fiind confiscată şi suma de 1.134.900 le
În schimb, fostul deputat Cătălin Florin Teodorescu a primit 3 ani cu suspendare. Condamnări au primit şi alţi foşti membri în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor: Remus Virgil Baciu – 5 ani şi 7 luni cu executare, Cristian Sebastian Mihai – 4 ani şi 4 luni cu executare, Oana Vasilescu – 3 ani cu suspendare, Dragoş Bogdan – 3 ani cu suspendare, dar şi Florentina Savu (consilier) – 4 ani cu executare.
La ce se referă dosarul
Dosarul a fost trimis în judecată de DNA în iulie 2016 şi se referă la săvârşirea unor infracţiuni de abuz în serviciu, complicitate la abuz în serviciu, dare şi dare şi luare de mită. Potrivit DNA, drepturile litigioase ce priveau o suprafaţă de teren situată în municipiul Constanţa au fost achiziţionate de Horia Simu, printr-un intermediar, la data de 22 octombrie 2009, preţul cesiunii fiind de 700.000 de euro.
„De la acea dată, inculpatul Simu Horia a iniţiat un complex de demersuri prin intermediul unor angajaţi ai societăţilor sale şi prin intermediul unor persoane cu funcţii de conducere din cadrul unor instituţii publice, cu sprijinul cărora să urgenteze obţinerea despăgubirilor prin intervenţia acestora la nivelul autorităţilor implicate în procedura de retrocedare.
Urmare a acestor demersuri, la data de 26 mai 2011, inculpaţii Dumitrean Crinuţa Nicoleta, Mihai Cristian Sebastian, Baciu Remus Virgil, Vasilescu Oana, Bogdan Dragoş, Teodorescu Cătălin Florin şi Marko Atilla Gabor (…) au aprobat, în unanimitate, raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator Dima Alin Horaţiu, prin care valoarea unui teren în suprafaţă de 25 hectare situat în municipiul Constanţa (zona Brătianu – Anadalchioi) a fost stabilită la suma de 8.750.000 euro (35 euro/mp), echivalentul a 37.243.500 lei’” spune DNA.
Afaceri ilegale de zeci de milioane de lei
În opinia procurorilor, în acest caz a fost vorba de o supraevaluare a terenului respectiv cu 7,7 milioane de euro, ceea ce a provocat un prejudiciu echivalent în dauna bugetului de stat, concomitent cu obţinerea unui avantaj patrimonial de către Horia Simu şi alte persoane, beneficiare ale drepturilor litigioase, în cuantum total de peste 32 de milioane de lei.
„Concret, membrii Comisiei, luând la cunoştinţă de concluziile raportului de evaluare, întocmit cu nerespectarea Standardelor Internaţionale de Evaluare, nu au constatat faptul că inculpatul Dima Alin Horaţiu a supraevaluat terenul respectiv, deşi aveau cunoştinţă de faptul că suprafaţa respectivă era situată în extravilanul municipiului Constanţa şi avea destinaţia de teren agricol.
Mai mult, în cuprinsul documentului respectiv nu a fost evidenţiată poziţia exactă a terenului, iar pentru stabilirea valorii acestuia expertul a utilizat comparabile care nu priveau tranzacţii de vânzare, ci doar oferte de vânzare a unor terenuri situate în intravilanul şi extravilanul municipiului Constanţa care nu aveau categoria de folosinţă teren agricol”, explică DNA.
