Luni, președintele Klaus Iohannis a invitat partidele parlamentare, la Palatul Cotroceni, pentru consultări în legătură cu formarea guvernului, scrierea programului de guvernare și dispersia funcțiilor din Parlament.
Dacă guvernul va fi format din 18 ministere, PNL va primi zece, USR Plus – șase, iar UDMR – două.
„Relațiile trebuiesc îmbunătățite și asta ar ajuta ambele părți”
Farago Peter, președintele filialei UDMR Arad a afirmat, după alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020, că guvernul care se va forma, va trebui să îmbunătățească relațiile dintre România și Ungaria, care sunt destul de reci.
„Aceste relații dintre România și Ungaria , cu toții știm că de niște ani de zile nu sunt dintre cele mai bune. Și eu consider că acest lucru nu este benefic pentru niciuna dintre cele două țări. Suntem țări vecine, membri ai UE, membri NATO, avem minorități unii pe teritoriul celuilalt.
Avem maghiari în România, români în Ungaria, sunt foarte multe lucruri care ne leagă și cu toate astea, din păcate, relațiile oficiale sunt reci între cele două țări, ceea ce nu este adevărat dacă ne uităm la cetățeni. Ei nu au astfel de probleme.
Sunt foarte mulți români care se duc în Ungaria, se duc în concedii, la cumpărături. Sunt maghiari care vin în România, mai ales pe zona asta Arad, Bihor, Satu Mare, care își petrec aici concediul, vin la munte, la cumpărături, vin la rude.
Deci relațiile astea care nu sunt chiar bune între cele două capitale , eu cred că trebuiesc îmbunătățite și asta ar ajuta ambele părți”, spune politicianul.
Un alt reprezentant al UDMR, Talpas Botond, care a candidat la funcția de deputat în județul Cluj a spus că organizația din care face parte are un plan politic pe care îl va pune în aplicare.
„Dacă va fi un program de guvernare unde și UDMR poate să-și schimbe opțiunile sale, cred că e un beneficiu și pentru comunitatea maghiară și pentru toată comunitatea română și pentru toată țara. Deci, obiectivul UDMR este să mergem înainte împreună. Eu cred că ăsta este și țelul sau obiectivul pe care noi ni l-am asumat ca partid politic, ca și comunitate”, a declarat Botond.
UDMR reacționează după scandalul din Ucraina
La începutul acestei luni, Serviciul ucrainean de securitate (SBU) a efectuat mai multe percheziţii în sediile unor instituţii maghiare din Ucraina Subcarpatică, precum şi la domiciliul lui László Brenzovics, preşedintele Uniunii Culturale Maghiare din Ucraina Subcarpatică (KMKSZ).
Scandalul a pornit de la o hotărâre emisă de instanţa din Zaporizhia, din estul Ucrainei, referitoare la un dosar penal deschis anterior sub acuzaţia de separatism. Pe parcursul percheziţiilor s-au căutat dovezi ale activităţii care vizează integritatea teritorială a
ţării şi schimbarea forţată a graniţelor cu scopul de a crea daune statului.
Toate aceste acuzații au fost negate de guvernul de la Budapesta, care a înaintat un protest formal către Ministerul de externe al Ucrainei.
De asemenea și UDMR acuză situația tensionată din Ucraina.
Talpes Botond: „Ce e acolo, e într-un mare fel. Ucraina nu este integrată nici în UE, nici în NATO. Există și o comunitate română acolo. Sunt foarte sigur că un viitor guvern sau parlament va fi foarte atent la ce se întâmplă în Ucraina. Primim știrile negative de acolo, din păcate și din toate comunitățile care trăiesc în Transcarpatia și Bucovina de Nord sau din regiunea Odesa.
Deci sunt probleme, din păcate, pentru ambele comunități din Ucraina, cu predarea în limba minoritară în școli și folosirea limbii. Deci, și eu văd ce se întâmplă. Aici, avem, din păcate un punct comun cu toată lumea din România”.
Farago Peter, UDMR:„ Este un proces mai vechi care a pornit în momentul în care Ucraina a adoptat o lege a învățământului care este total anti-minorități. Este în defavoarea tuturor minorităților din Ucraina.
În acea clipă când statul maghiar a început să ceară, la solicitarea minorității maghiare, ca legea să fie îmbunătățită au început relațiile mai reci între cele două state și a început o acțiune a unei părți a statului ucrainean împotriva instituțiilor minorității maghiare din Ucraina.
Au fost mai multe cazuri foarte urâte, din păcate și a culminat cu această percheziție la instituții și la locuințe private ale unor reprezentanți ai minorității maghiare din Ucraina. Tot așa este un păcat foarte mare ceea ce se întâmplă acolo, fiindcă între Ucraina și Ungaria sunt relații economice solide. Dar, politica centrală ale celor două state nu e în stare să îmbunătățească relațiile.
Suntem absolut solidari cu comunitatea maghiară din Ucraina. Este un regres enorm când un stat interzice unei minorități etnice să-și poată desfășura activitățile în limba maternă, să-și poată susține învățământul în limba maternă”.
Despre această situație, Olah Emese, viceprimarul municipiului Cluj-Napoca și candidat la alegerile parlamentare din partea UDMR susține că nu poate să intervină în treburile interne ale altui stat, dar va ajuta comunitatea maghiară de acolo dacă va fi cazul.
„Ținem legătura, cel puțin cu unii dintre reprezentanții comunității maghiare de acolo. Eviudent, dacă este să ajutăm cu ceva, le stăm la dispoziție, dar trebuie reglementate aceste probleme. Cred că discuții bilaterale între Ungaria-Ucraina sunt binevenite.
Noi, oricând suntem dispuși să ajutăm. Dar, nu putem să intervenim în treburile unui stat. Reprezentanții NATO sunt la fața locului, cercetează problema și sunt convinsă că doleanțele comunității maghiare vor fi ascultate”, a spus Olah Emese.
Soluții pentru deblocare fondului de relansare economică
Scandalul a pornit după ce autorităţile de la Budapesta şi Varşovia şi-au exprimat veto-ul faţă de bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2017, în valoare de 1.100 miliarde de euro, precum şi faţă de Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, în valoare de 750 miliarde de euro, din cauza unei clauze din bugetul multianual care condiţionează accesul la fonduri de respectarea statului de drept.
În aceste condiții Uniunea Europeană ar putea să excludă Polonia şi Ungaria din Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, fiind vorba despre un fond în valoare de 750 miliarde de euro destinat relansării economiei blocului comunitar după pandemia de COVID, dacă cele două ţări refuză în continuare să accepte condiţionarea accesului la fonduri de respectarea statului de drept.
Liderii statelor membre ale Uniunii Europene s-au reunit joi, la Bruxelles, în cadrul Consiliului European de iarnă, în încercarea de a depăşi aceste dezacorduri interne.
Președintele Consiliului European a anunțat că s-a ajuns la un compromis pentru salvarea bugetului și fondului de reconstrucție post-Covid.
Angela Merkel, cancelarul Germaniei, a acceptat condiţiile premierului ungar Viktor Orban şi ale omologului său polonez Mateusz Morawiecki, care au cerut „eliminarea din acord a posibilităţii de a pedepsi ţări în condiţii politice neclare, în special în legătură cu probleme legate de migraţie şi ideologia de gen”.
Despre această situație, Farago Peter a spus: „Eu sper că în câteva zile, săptămâni se va găsi o soluție de compromis între Polonia, Ungaria și Comisia Europeană.
Cred că se va da undă verde bugetului pe 7 ani. Cu toții avem nevoie de acele sume care vin ca un împrumut cu dobânzi foarte bune sau sub formă de sprijin. Dacă o țară mamă își permite să finanțeze minoritățile din alte țări, mai ales ale UE, cum face și Germania cu germanii din România de 30 de ani de zile, așa face și Ungaria, depinde de bugetul fiecărei țări, însă aceste fonduri sunt foarte binevenite pentru comunitatea noastră”.
