Institutul Român pentru evaluare și strategie (IRES) a realizat un studiu în care tema principal a fost speramțele și predicțiile românilor pentru anul 2021.
Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.030 de persoane cu vârsta de peste 18 ani, în perioada 7-8 ianuarie 2021.
Românii au început anul 2021 cu o stare de pesimism cu privire la situația generală din România. În acest an, pe fondul pandemiei de COVID-19, indicatorul de percepție legat de direcția în care merge țara nu este influențat în mod pozitiv de climatul generat, în mod obișnuit, de sărbătorile de iarnă.
În 2021, românii sunt pesimiști cu privire la politică și la cele mai multe dintre aspectele care țin de guvernare.
Față de alți ani, 2021 nu beneficiază de optimismul fragil post-alegeri, poate pentru prima dată în ultimele două decenii.
Românii au speranțe mari pentru un viitor mai bun – atât în plan personal, dar și cu privire la România, în același timp însă, au temeri legate de evoluția COVID-19 în țara noastră, de reușita campaniei naționale de vaccinare, dar și privind aspecte care țin de prosperitatea țării.
Principalele concluzii ale studiului:
7 din 10 români cred că direcția în care merge România este una greșită
8 din 10 români cred că 2020 a fost un an prost pentru România, dar aproape trei sferturi sunt optimiști că 2021 va fi mai bun
85% dintre români nu cred că, în 2021, România va trece la moneda Euro
Aproximativ 1 din 10 români crede că veniturile românilor vor crește în 2021
Jumătate dintre români apreciază că în 2021 este probabil ca viața din România să revină la normal după efectele pandemiei de COVID-19
Două treimi dintre români sunt pesimiști cu privire la recuperarea completă a economiei României după efectele pandemiei de COVID-19
1 din 2 români crede că este posibil ca România să fie lovită, în 2021, de un al treilea val de COVID-19, mai periculos
O treime dintre români cred că România va reuși să atingă ținta de vaccinare pe care și-a propus-o
Speranțe personale în anul 2021
La nivelul predicțiilor individuale ale intervievaților, anul 2021 va fi unul în care românii vor merge mai des la biserică (64% dintre subiecți considerând acest lucru) și vor obține venituri mai mari (39%).
Totodată, aproximativ 4 din 10 participanți la studiu menționează că vor începe o dietă alimentară (41%) sau că își vor face un vaccin de orice fel (43%). În proporții mai mici, de aproximativ 10%, respondenții consideră că vor începe o afacere în 2021 (13%), că își vor schimba locul de muncă sau că își vor schimba meseria/profesia (12%, respectiv 9%) sau că se vor muta în altă locuință (10%).
De asemenea, 9% dintre subiecți estimează că se vor îmbolnăvi în acest an, iar alți 8% sunt de părere că vor fi internați în spital.
Exceptând aspectele legate de dietă și îmbolnăvire, unde predicțiile sunt specifice mai degrabă femeilor și vârstnicilor, celelalte sunt previzionate în mai mare măsură de către bărbați, de tinerii cu vârsta între 18-35 de ani, de persoanele studii medii sau superioare și de cei care locuiesc în mediul urban.
Românii rîmân pesimiști cu privire la prosperitatea lor și revenirea la o viață normală pe fondul pandemiei de COVID-19?
Conform previziunilor a 85% dintre participanții la studiu, România nu va reuși să introducă moneda Euro anul acesta și doar 1 din 10 români crede că veniturile românilor vor crește în 2021, jumătate dintre respondenți (51%) cred că acestea vor rămâne la fel în acest an, iar o treime apreciază chiar că acestea vor scădea.
Persoanele mai încrezătoare în ceea ce privește situația economică a românilor sunt în mai mare măsură bărbații, persoanele cu vârsta între 18-35 de ani, cei cu studii medii, respondenții care locuiesc în mediul urban, dar și în zona Transilvaniei și a Banatului.
Posibilitatea ca, în vara anului 2021, românii să își poată face vacanțele la munte și la mare, în țară, fără restricții este percepută ca fiind realizabilă de către 44% dintre cei chestionați, alți 53% exprimând o opinie contrară.
Mai optimiști par a fi persoanele tinere, bărbații, cei cu educație medie, respondenții din orașe și din Transilvania, Banat sau în sudul țării, însă diferențele între diferitele categorii sunt destul de mici.
Despre probabilitatea ca România să reușească să vaccineze numărul de persoane pe care autoritățile și l-au propus în strategia de vaccinare, părerea majorității (64%) celor intervievați este negativă; în schimb, o treime dintre respondenți (33%) apreciază o reușită a României în acest sens.
Jumătate dintre participanții la studiu (51%) sunt de părere că, în 2021, nu se va reuși imunizarea unei proporții suficiente a populației României contra COVID-19, prin vaccinare și măsuri de protecție; în timp ce 46% dintre cei chestionați sunt mai optimiști cu privire la acest aspect.
Sentimentul de frică pentru un astfel de scenariu este mai răspândit în rândul femeilor, a celor cu vârsta între 36-50 de ani și a persoanelor cu educație elementară. În schimb, încrederea în succesul vaccinării numărului de persoane propus de către autorități, dar și în faptul că se va realiza imunizarea unei proporții suficiente a populației României este mai ridicată în rândul persoanelor de peste 50 de ani și a celor care au studii superioare.
Peste 6 din 10 respondenți (65%) consideră că, anul acesta, se vor mai restrânge și alte drepturi ale cetățenilor, din cauza luptei împotriva pandemiei de COVID – 19. Acești subiecți provin în mai mare măsură din rândul persoanelor cu vârsta peste 51 de ani, a celor cu educație scăzută și în rândul respondenților care locuiesc în mediul rural.
Politică și guvernare
Posibilitatea guvernului condus de Florin Cîțu de a rezista până la finalul mandatului este creditată pozitiv doar de 35% dintre români, în timp ce aproape 60% sunt pesimiști cu privire la acest lucru.
Comparația cu guvernul Orban aduce din nou într-o postură de inferioritate noul guvern de centru-dreapta, doar 25% speră într-o prestație mai bună, 32% cred că va avea o prestație mai proastă și 38% că aceasta va fi la fel.
Percepția conflictului din interiorul coaliției de centru-dreapta arată un pesimism major privind funcționarea guvernului pentru că 68% dintre români cred că neînțelegerile se vor accentua sau vor rămâne la fel.D
acă, în mod normal, susținătorii PNL sunt mai optimiști în ceea ce privește armonia din sânul guvernării, susținătorii USR-PLUS au cea mai mare valoare a aprecierii privind continuarea sau amplificarea conflictului, 77% percepând această disfuncționalitate, probabil ca oferind o posibilitate de a câștiga poziții în plus în administrație în urma acestor conflicte interne.
Una dintre cele mai pesimiste predicții ale opiniei publice este cea legată de posibile greve, proteste și revolte de stradă, 62% dintre români considerând că aceste lucruri se vor întâmpla în 2021. Încrederea în promisiunile pe care actualul guvern le-a făcut cu privire la creșterea economică este scăzută, 70% dintre români spun că nu au încredere.
Cu privire la absorbția fondurilor europene în proporție de 100%, așa cum a fost menționat în programul de guvernare, 72% dintre români se declară pesimiști, iar neîncrederea cea mai accentuată – 75% – apare la votanții USR-PLUS, alianța care deține acest portofoliu.
De o încredere și mai mică – doar 24% – are parte promisiunea privind reducerea numărului de parlamentari la 300 de membri, unde votanții USR-PLUS au cel mai mare grad de pesimism, deși această promisiune a fost unul dintre principalele mesaje de campanie ale alianței și măsură integrantă a programului cu care alianța a venit în coaliția de guvernare.
Cu privire la realizarea programului de centre medicale și reabilitare a spitalelor, doar 1 din 5 români are încredere în această promisiune.
Pesimismul este prezent și în cazul încrederii în instituții, unde scăderea este accentuată față de ultimii ani: mass-media (30%), ONG-uri (25%), Administrația prezidențială (22%), Guvern (21%), Parlament (13%) și partide politice (10%).
