„Un alt război fără sens declanșat de o superputere distruge acum lumea întreagă”, așa își începe editorialul Marwan Bishara, analist politic pentru publicația Al Jazeera. Acesta prezintă cum, în opinia sa, ar urma să arate planeta după ce conflictul militar dintre Federația Rusă și Ucraina va lua sfârșit.
Bishara spune că această invazie „pe scară largă a Rusiei în Ucraina a fost catastrofală”. Acest eveniment a dus la pierderea a zeci de mii de vieți, la strămutarea a milioane de oameni și la distrugerea a nenumărate case, clădiri civile și infrastructură. De asemenea, „a distrus poziția morală și strategică a Rusiei în lume”, mai spune analistul, asta pentru că „a devenit clar cât de prost pregătită este armata rusă”.
Războiul ar mai fi fost, de asemenea, „dezastruos” pentru și pentru restul lumii. Nu numai că a destabilizat piețele de energie, a alimentat inflația și a perturbat aprovizionarea cu alimente și mărfuri, dar a expus și agravat și starea „deja precară” a afacerilor mondiale. S-a accelerat și ideea unui conflict nuclear, alimentând o cursă a înarmării, paralizând Organizația Națiunilor Unite (ONU) și subminând dreptul internațional, cooperarea multilaterală și asistența umanitară.
Este un război „cu adevărat stupid”
Comentariul lui Marwan Bishara continuă, susținând că interferența rusă în afacerile ucrainene s-ar fi intensificat încă din 2014, odată cu anexarea forțată de către Moscova a peninsulei ucrainene Crimeea și instigarea de către aceasta a unui conflict în regiunea Donbas. „Eșecul puterilor europene de a ajunge la o soluție diplomatică în anii următori, combinat cu impulsul Statelor Unite de a extinde NATO spre Est, a dus la cea mai rea și mai primitivă încercare de a rezolva un conflict: un război”, mai spune analistul pentru Al Jazeera.
De asemenea, acest conflict ar fi a făcut ca întreaga lume să se simtă cu atât mai nesigură. Și, la fel ca alte războaie de dinaintea acestuia, a arătat „încă o dată limitele și eșecul total al sistemului internațional. Ordinea mondială bipolară, cea unipolară și acum cea multipolară au demonstrat că, atunci când este vorba de puterile mondiale, nu există nicio speranță din partea dreptului internațional sau a acordurilor internaționale în timpul conflictelor geopolitice. Acestea sunt pentru ca cei slabi să le onoreze sub amenințarea armei și pentru ca cei puternici să le încalce în voie”, susține Bishara.
Ar exista la momentul de față un sistem global „trucat” care i-ar favoriza pe cei puternici împotriva celor slabi, adică un sistem care, după toate probabilitățile, ar urma să ducă la creșterea numărului de țări care vor căuta să se descurce singure cu o amenințare nucleară „fix în ceafă”. Nu ar fi de mirare acum că mulți consideră că Ucraina a fost „naivă” atunci când a renunțat la armele sale nucleare din epoca sovietică în 1994, în schimbul asigurărilor internaționale, inclusiv al asigurărilor de securitate rusești și americane, în cadrul Memorandumului de la Budapesta.
Cursa înarmării continuă
„Occidentul se lansează într-o cursă a înarmării”, afirmă analistul politic. În ianuarie, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a făcut o declarație „mai degrabă orwelliană”, afirmând că „armele sunt, de fapt, calea spre pace”.
Națiunile europene, mari și mici, își măresc cheltuielile militare, inclusiv Germania, odinioară o mare putere, care a rămas în afara cursei înarmărilor de la înfrângerea sa în cel de-al Doilea Război Mondial. Anul trecut, Berlinul a anunțat că înființează un fond militar de 113 miliarde de dolari. Rusia a planificat, de asemenea, un buget de apărare pentru 2023 de aproximativ 84 de miliarde de dolari, cu 40% mai mare decât bugetul prognozat prezentat în 2021. Cu siguranță, aceasta reprezintă doar 10% din ceea ce vor cheltui SUA pentru armata lor în 2023.
„Alarmată de evenimentele din Europa și de retorica ostilă din partea Occidentului, China s-a alăturat și ea cursei înarmărilor, cu o creștere a cheltuielilor militare, cea mai mare din istorie în termeni absoluți, ceea ce a determinat cheltuieli militare mai mari din partea vecinilor săi”, mai este unul dintre argumentele lui Bishara.
Ce este industria războiului în 2023?
Noua cursă a înarmării este o „veste excelentă” pentru industria de război, care înflorește ca niciodată. Din 2014, cheltuielile militare mondiale au crescut în fiecare an, atingând un maxim istoric de 2.100 de miliarde de dolari în 2021. În mod „nesurprinzător”, cei mai mari cinci cheltuitori sunt SUA, China, India, Regatul Unit și Rusia, care reprezintă 62% din cheltuielile globale de apărare. „Inutil să mai spunem că astfel de creșteri ale cheltuielilor militare necesită reducerea altor cheltuieli publice – mai ales în ceea ce privește securitatea socială, educația și asistența medicală, ceea ce nu este de bun augur pentru binele comun”, mai spune Bishara.
Amploarea războiului la nivel mondial a fost evidentă la Conferința de Securitate de la München din acest an. În timp ce Stoltenberg a avertizat Occidentul să nu facă aceeași greșeală cu China pe care a făcut-o cu Rusia, liderii occidentali și-au subliniat angajamentul față de războiul din Ucraina.
„Toată această nebunie demonstrează cât de dezastruoasă a fost pentru lume conducerea americană prin exemplu, exemplul puterii sale. Insistența sa din 2008 de a extinde alianța NATO până la granițele Rusiei și „promovarea democrației” în regiune au fost cele mai importante pretexte pentru invazia rusă. De asemenea, excesul său militar, în special invazia Irakului sub un pretext fals, a fost un factor destabilizator în întreaga lume. SUA, împreună cu Rusia, a fost un exportator de arme de frunte, inclusiv către unele dintre cele mai sărace națiuni, încheind acorduri de securitate faustiene cu cei mai mari disturbatori ai drepturilor omului din Orientul Mijlociu, în timp ce susțineau cu ipocrizie lupta globală pentru democrație și drepturile omului”, este unul dintre comentariile analistului.
Ce urmează?
Acum potrivit lui Bishara, nu ar trebui să fie o surpriză faptul că, în urma propriei invazii a Irakului, condamnarea de către SUA a invaziei Rusiei în Ucraina sună „puțin ridicol” pentru o mare parte a lumii. În mod similar, recunoașterea de către SUA a anexării ilegale de către Israel a teritoriilor palestiniene și siriene ocupate a subminat condamnarea de către SUA a anexării rusești a teritoriului ucrainean.
„Cinismul este contagios în arena internațională”, mai este de părere analistul, „iar cinismul superputerilor s-a răspândit ca o ciumă, ajungând în toate colțurile lumii. Ipocrizia puterilor mondiale a subminat multilateralismul și cooperarea în timpul situațiilor de urgență umanitară și de sănătate la nivel mondial și a înstrăinat o mare parte a lumii în acest proces”.
Învățătură de minte
Marwan Bishara își încheie editorialul cu faptul că greșelile trecutului ar fi multe, iar cele din prezent și mai multe. Iar în acest context, nimeni nu ar învăța nimic: „Deși am făcut progrese majore ca civilizație umană, culminând cu generații mai sănătoase, mai bogate și mai bine educate, părem atrași, dacă nu chiar dependenți, de conflicte distructive care ne-ar putea aduce înapoi cu generații.
Istoria ne învață că marile puteri declină sau pier din cauza războaielor inutile, dar fără niciun rezultat. Timp de decenii, Rusia și America și-au călcat pe urme, purtând războaie pe care nu le-au putut încheia decât prin umilință și distrugeri masive”.
