Zona de sud a litoralului românesc, cu stațiunile ce poartă nume de planete ale sistemului solar, a fost creată în anii 70.
Toate cele 4 “planete” ale litoralului nostru (Neptun, Jupiter, Venus și Saturn),”gravitează” pe țărmul Mării Negre și, de-a lungul anilor, au atras milioane de turiști români și străini.
Potrivit discoverdobrogea.ro, aceste ”planete”, cărora li se adaugă stațiunile Olimp și Cap Aurora, s-au aliniat pe malul mării într-un proiect ambițios, care a pus litoralul românesc pe harta turismului din Europa.
Cu trecerea anilor, sudul litoralului a devenit o oază de verdeață dintr-o zonă aridă
Astfel, între anii 1968-1972, în sudul litoralului românesc au apărut:
- grădini enorme cu nenumărate flori multicolore
- parcuri atractive
- alei cu mulți copaci
- zeci de hoteluri cu arhitecturi deosebite.
Dintr-o zonă aridă, litoralul a devenit un paradis al culorilor, cu stațiuni vesele, pline de flori și spații verzi bine întreținute.
Pentru Discover Dobrogea, fostul director al S.C. Neptun-Olimp S.A, Dumitru Filip a declarat: ”A fost un program complex de construire a stațiunilor pe malul Mării Negre, care a așezat România pe harta turismului european. Între 1968 și 1972 au apărut stațiunile Neptun, Olimp, Jupiter, Saturn și Venus. Dezvoltări similare au fost însă și în Mamaia și în cele 2 Eforii. Practic, toată infrastructura care este și acum semnificativă în turismul de pe litoral s-a realizat în acea perioadă”.
Sute de arhitecți au proiectat stațiunile din sudul litoralului
În perioada construirii unor stațiuni de la zero, într-un interval foarte scurt de timp, efortul a fost uriaș, implicând un efort de concept, de energie, de resursă umană, de mijloace materiale.
La momentul respectiv, prin ceea ce s-a realizat, România a devenit una din primele țări din Europa care a pus în piață o asemenea structură de turism.
În acest context, fostul director al S.C. Neptun-Olimp S.A, Dumitru Filip a spus : ”La acea vreme, dacă statul avea nevoie de o echipă de arhitecți pentru un proiect important, găsea o echipă de 300 de arhitecți la Institutul de Arhitectură Ion Mincu. Atunci când aveau un o temă precum construirea unor stațiuni, toți lucrau la proiectul respectiv. Acesta era sistemul, așa funcționa și beneficia de oameni foarte bine pregătiți, ca urmare a restricțiilor românilor de a pleca din țară.
Astfel, statul avea la dispoziție specialiști în diverse domenii, care erau în țară și și-au adus aportul la aceste proiecte. S-a făcut un plan inteligent, iar România a devenit prima destinație de turism la mare.
Există construcții făcute atunci, care au rămas și acum repere din punct de vedere arhitectural. Desigur, vorbim despre clădiri din 68-72, nu despre ceea ce se construiește acum în Emirate”.
Aproximativ 100 de avioane/ săptămână aterizau, vara, pe aeroportul Kogălniceanu
Dar, deși, după anul 1990, numărul unităților de cazare a crescut în sudul litoralului românesc, cel al turiștilor a scăzut foarte mult.
Tot Dumitru Filip, investitor în industria ospitalității în stațiunea Olimp, a declarat:
”Neptun-Olimp avea 18.000 de locuri de cazare în 31 de hoteluri. Noi aveam, în medie, în perioada de sezon, în jur de până la 100 de avioane care aduceau săptămânal turiștii străini pe Aeroportul Mihail Kogălniceanu. În funcție de lună, aterizau zilnic, între 7 și 15 avioane.
Primeam în Neptun-Olimp, în jur de 1 milion 200 de mii de turiști pe sezon. Mai mulți decât acum, pentru că începeam sezonul la 1 Mai. Aveam trenuri speciale de vacanță din țară, trenuri întregi numai cu turiști, care veneau din diverse zone ale României.
Sezonul se termina la sfârșitul lunii septembrie, iar pe 15 septembrie stațiunea era încă plină. În plus, multe hoteluri aveau pentru aproximativ 20% din capacitate camerele încălzite și funcționau inclusiv iarna, când aveau și turiști străini”.
Peste 60% dintre turiștii de pe litoralul românesc erau străini
Când era vârful sezonului, litoralul avea prioritate și toate activitățile conexe, inclusiv cele de aprovizionare cu marfă se subordonau activității din stațiunile de la mare.
Potrivit unei statistici din sezonul estival 1975, pe litoral s-au consumat:
- aproape 3000 de tone fructe, în special piersici
- peste 4000 de tone de legume
- 2000 de tone de carne
- peste 200 de tone de pește
- 5 milioane de sticle de Pepsi
- aproximativ 50.000 de hectolitri de bere
Iar într-o singură zi din vara anului 1977, pe litoralul românesc s-au consumat:
- 200.000 de sticle de bere
- 350 de hectolitri de bere la halbă
- 115.000 de sticle cu diferite băuturi răcoritoare
- 90.000 de sticle de Pepsi-Cola
- 10.000 de kg de înghețată
De asemenea, 1000 de brutari pregăteau zilnic aproximativ 320 de tone de pâine, în 120 de sortimente.
”Totul era coordonat de oameni care se pricepeau, știau cum funcționează lucrurile și turismul în stațiunile de la mare a avut succes. Practic, peste 60% dintre turiștii care ajungeau pe tot litoralul, erau străini. A fost un moment de vârf, pozitiv și semnificativ pentru România. De altfel, turismul a făcut o imagine importantă la vremea respectivă, pentru țara noastră”, a spus Dumitru Filip.
Din punct de vedere al serviciilor, lucrurile erau destul de clare atât în stațiunile din sudul litoralului, cât și în Mamaia.
Scopul era ca turistul să fie respectat, iar acel lucru se vedea în satisfacția vizitatorilor și în faptul că ei reveneau. O destinație de vacanță înseamnă mai mult decât un hotel frumos, ea presupune existența a numeroase atracții și posibilități de divertisment pentru turiști.
Înainte de 1990, pe lângă odihnă, băile de soare și băile în mare, pe litoral erau multiple atracții și anume existau:
- celebrele restaurante cu specific tradițional, (”Calul Bălan” și ”Popasul Căprioarelor” din Neptun, ”Nunta Zamfirei” din Eforie Nord, ”Hanul Piraților” din Mamaia sau ”Pelican” din Saturn)
- cramele Neptun și Murfatlar, care erau foarte apreciate
- multe discoteci, bowling-uri
- baze sportive
- parcuri de distracții
- terenuri de mini-golf
- baze nautice
- festivaluri de muzică ușoară
astfel că turiștii aveau de unde să aleagă și nu se plictiseau.
Când au fost construite ”planetele” din sudul litoralului românesc
Neptun a fost prima stațiune construită în sudul litoralului, în apropiere de Mangalia.
În anul 1965 au început lucrările de amenajare, când o parte din pădurea Comorova a fost tăiată, pentru a face loc noii stațiuni.
Apoi, 2 ani mai târziu, au intrat în circuitul turistic primele hoteluri din Neptun, iar ulterior au fost construite alte unități de cazare, dar și spații comerciale, restaurante, parcuri de distracții și baze de agrement.
Neptun este una dintre cele mai verzi și mai apreciate stațiuni de la Marea Neagră, situată în apropierea pădurii Comorova, astfel că toată lumea bună voia să ajungă acolo, în vacanță.
Neptunul a fost stațiunea preferată chiar a familiei Ceaușescu. Această tradiție a rămas și după 1990, astfel că familiile prezidențiale ajung vara la Neptun pentru câteva zile de vacanță la mare. Câteva dintre vilele de protocol construite în Neptun au fost însă privatizate, astfel că, oricine se poate caza acolo, …….dacă își permite.
În apropierea stațiunii Neptun se află Olimp, continându-se una cu cealaltă și datorită acestui aspect, cele două au fost înglobate într-o singură stațiune, denumită Neptun-Olimp.
Jupiter este a doua stațiune construită în sudul litoralului
Aceasta se află între Neptun și Cap Aurora, în apropierea pădurii Comorova în vecinătatea lacurilor Jupiter și Tismana.
Jupiter este o stațiune mică, dar aerisită și cu multe spații verzi, o adevărată destinație de vacanță.
Jupiter a intrat în circuitul turistic în vara anului 1968 cu primele hoteluri, însă, au fost construite foarte multe unități de cazare, teatru și Satul de Vacanță, până în anul următor.
Prima unitate de cazare din sudul litoralului, dotată cu piscină a fost Hotelul Paradis din Jupiter.
Venus este ce-a de-a treia “planetă” construită în sudul litoralului românesc.
Hotelurile construite în această stațiune poartă nume de fete, astfel că nu se știe dacă stațiunea poartă numele zeiței frumuseții sau pe cel al planetei Venus, pentru a veni în continuarea celorlalte două, Neptun și Jupiter.
În stațiunea Venus:
- până în anul 1972 au fost construite noi hoteluri
- până în anul 1973 au fost inaugurate băile mezotermale, care folosesc calitățile nămolului terapeutic și ale apei sulfuroase din zonă
Saturn, o stațiune balneoclimaterică estivală aflată în apropierea municipiului Mangalia. Aceasta a fost inaugurată în anul 1971, iar unități de cazare au fost construite și în anul următor.
Saturn o stațiune balneoclimaterică, deoarece are izvoare mezotermale sulfuroase, astfel că au fost amenajate două baze de tratament în Saturn, care folosesc atât nămolul cât și apa mării și cea a izvoarelor, pentru tratarea mai multor afecțiuni.
Cap Aurora, cea mai “tânără” dar și cea mai mică stațiune din sudul litoralului, este amplasată între Jupiter și Venus, pe o faleză stâncoasă, între mare și pădurea Comorova.
Cap Aurora a fost construită într-un singur an și a intrat în circuitul turistic în anul 1973.
Hotelurile din stațiunea Cap Aurora:
- sunt construite în trepte
- au forma unor piramide
- poartă nume de pietre prețioase, precum Opal, Rubin, Safir, Topaz sau Diamant
- au fost construite în mai puțin de un an.
Tot în stațiunea Cap Aurora a fost construit și Complexul Cătunul, cu specific tradițional românesc.
Cu un efort uriaș din toate punctele de vedere, stațiunile din sudul litoralului au fost concepute și integrate pe țărmul Mării Negre în doar câțiva ani, fiind:
- amenajate, totodată, și primele baze mari de tratament balneo (la Eforie, Neptun și Mangalia)
- lansat programul de geriatrie Ana Aslan, care a avut o rezonanță serioasă, atât în țară, cât și peste hotare.
