China dorește să limiteze timpul petrecut în fața ecranului la 40 de minute pentru copiii cu vârste sub opt ani, în timp ce statul american Utah a impus o interdicție digitală pentru minori și consimțământul părinților pentru utilizarea rețelelor sociale. Franța a vizat producătorii, cerându-le să instaleze un sistem de control parental care poate fi activat atunci când dispozitivul este pornit.
UE are propriile sale planuri de amploare. Aceasta ia măsuri îndrăznețe prin Legea privind serviciile digitale (DSA) care, de la sfârșitul acestei luni, va obliga cele mai mari platforme online – TikTok, Facebook, Youtube – să își deschidă sistemele pentru a fi supuse controlului Comisiei Europene și să demonstreze că fac tot posibilul pentru a se asigura că produsele lor nu dăunează copiilor.
Sancțiunea pentru nerespectarea normelor? O amendă consistentă, de până la șase procente din veniturile anuale globale ale companiilor.
Adolescenții au mult de suferit din cauza social media
Marile anchete privind sănătatea mintală din SUA – unde datele sunt cele mai abundente – au constatat o creștere vizibilă în ultimii 15 ani a nefericirii adolescenților, o tendință care a continuat pe durata pandemiei.
Aceste creșteri se referă la o serie de măsuri: gânduri suicidare, depresie, dar și, mai banal, dificultăți de somn. Această tendință este mai pronunțată în rândul adolescentelor.
În același timp, utilizarea smartphone-urilor a explodat, tot mai multe persoane obținând unul la o vârstă mai tânără. Utilizarea social media, măsurată ca număr de accesări pe zi a unei anumite platforme, este, de asemenea, în creștere.
Există câteva mari avertismente. Această tendință este cel mai vizibilă în lumea anglofonă, deși se poate observa și în alte părți ale Europei. Și există o serie întreagă de factori de confuzie. Scăderea stigmatului legat de sănătatea mintală ar putea însemna că tinerii se simt mai confortabil să descrie în sondaje prin ce trec. Factorii politici și socio-economici în schimbare, precum și îngrijorările legate de schimbările climatice, joacă aproape sigur un rol.
Cercetătorii din toate părțile implicate în dezbatere sunt de acord că tehnologia are un rol, dar și că aceasta nu explică pe deplin tendința. Aceștia sunt divergenți în ceea ce privește locul pe care trebuie pus accentul.
Luca Braghieri, profesor asistent de economie la universitatea Bocconi din Italia, a declarat că inițial a crezut că îngrijorările legate de Facebook au fost exagerate, dar că și-a schimbat părerea după ce a început să cerceteze subiectul (și de atunci și-a șters contul de Facebook).
Braghieri și colegii săi au analizat sondajele privind sănătatea mintală din universitățile americane din 2004-2006, perioada în care Facebook a fost implementat pentru prima dată în universitățile americane și înainte ca acesta să fie disponibil publicului larg. El a descoperit că în colegiile în care a fost introdus Facebook, sănătatea mintală a studenților a scăzut într-un mod care nu a fost observat în universitățile în care acesta nu fusese încă lansat.
Braghieri a spus că comparația cu colegiile în care Facebook nu ajunsese încă a permis cercetătorilor să excludă alte variabile neidentificate care ar fi putut fi simultane.
Lipsa somnului naște monștri
Elia Abi-Jaoude, psihiatru și cadru universitar la Universitatea din Toronto, a declarat că a observat efectul la prima mână atunci când a lucrat la o unitate de psihiatrie pentru copii și adolescenți internată începând cu 2015.
„Am fost practic în prima linie, fiind martoră la creșterea dramatică a luptelor în rândul adolescenților”, a spus Abi-Jaoude, care a publicat, de asemenea, cercetări pe această temă.
Cea mai mare îngrijorare a sa? Privarea de somn – și schimbările de dispoziție și performanțele școlare mai slabe care o însoțesc. „Cred că o mare parte din populația noastră este privată de somn în mod cronic”, a spus Abi-Jaoude, arătând cu degetul spre smartphone-uri și utilizarea social media.
„În anii 1940, existau îngrijorări legate de dependența de radio și de copii. În anii 1960, a fost vorba de dependența de televiziune. Acum avem dependența de telefon. Deci cred că întrebarea este: este acum diferit? Și dacă da, cum?”, se întreabă Amy Orben, de la Unitatea de Științe ale Cogniției și Creierului a Consiliului de Cercetare Medicală din Marea Britanie, de la Universitatea din Cambridge.
Ea nu respinge posibilele prejudicii ale social media, dar pledează pentru o abordare nuanțată. Aceasta înseamnă să se concentreze asupra persoanelor specifice care sunt cele mai vulnerabile și asupra platformelor și funcțiilor specifice care ar putea fi cele mai riscante.
Există un „decalaj real” între convingerea generală și dovezile reale că utilizarea rețelelor sociale este dăunătoare, a declarat Orben, care a continuat prin a lăuda noile norme ale UE. Printre diversele sale dispoziții, noile norme ale UE vor permite pentru prima dată cercetătorilor să pună mâna pe datele care de obicei sunt îngropate adânc în serverele companiilor.
Orben a spus că, deși s-a acordat multă atenție efectelor negative ale utilizării mediilor digitale în detrimentul exemplelor pozitive, cercetările pe care le-a efectuat asupra bunăstării adolescenților în timpul blocajelor pandemice, de exemplu, au arătat că adolescenții cu acces la laptopuri erau mai fericiți decât cei care nu aveau acces la ele.
Dar când vine vorba de riscul de a dăuna copiilor, Europa a adoptat o abordare precaută.
„Nu toți copiii vor avea de suferit din cauza acestor riscuri legate de utilizarea smartphone-urilor și a rețelelor sociale”, a declarat Patti Valkenburg, șefa Centrului de cercetare privind copiii, adolescenții și mass-media de la Universitatea din Amsterdam, în cadrul unui eveniment al Comisiei din iunie. „Dar, în cazul minorilor, trebuie să adoptăm principiul precauției. Faptul că poate fi cauzat un prejudiciu ar trebui să fie suficient pentru a justifica măsurile de prevenire sau de atenuare a riscului potențial”.
Măsurile luate de giganții social media sunt sau nu suficiente?
Confruntate cu o presiune tot mai mare în ultimii ani, platforme precum Instagram, YouTube și TikTok au introdus diverse instrumente pentru a atenua îngrijorările, inclusiv controlul parental. Din 2021, YouTube și Instagram trimit adolescenților care folosesc platforma lor memento-uri pentru a lua pauze. În martie, TikTok a anunțat că minorii trebuie să introducă un cod de acces după o oră în aplicație pentru a continua să urmărească videoclipuri.
Până la sfârșitul lunii august, platformele online foarte mari, cu peste 45 de milioane de utilizatori în Uniunea Europeană – inclusiv companii precum Instagram, Snapchat, TikTok, Pinterest și YouTube – vor trebui să respecte cea mai lungă listă de reguli.
Acestea vor trebui să predea organismului de supraveghere din cadrul Legii serviciilor digitale – Comisia Europeană – prima evaluare anuală a impactului major al designului, algoritmilor, publicității și condițiilor de utilizare a serviciilor lor asupra unei serii de aspecte societale, cum ar fi protecția minorilor și bunăstarea mintală. Ulterior, aceștia vor trebui să propună și să pună în aplicare măsuri concrete sub supravegherea unei companii de audit, a Comisiei și a unor cercetători verificați.
Măsurile ar putea include garantarea faptului că algoritmii nu recomandă videoclipuri despre diete adolescentelor sau dezactivarea implicită a redării automate, astfel încât minorii să nu rămână dependenți de vizionarea conținutului, informează POLITICO.
De asemenea, platformelor le va fi interzis să urmărească activitatea online a copiilor pentru a le arăta reclame personalizate. Proiectele de manipulare, cum ar fi timeline-urile interminabile pentru a lipi utilizatorii de platforme, au fost conectate la comportamente care creează dependență și vor fi interzise companiilor de tehnologie.
De asemenea, Bruxelles-ul lucrează cu companiile de tehnologie, asociațiile din industrie și grupurile de copii la elaborarea unor reguli privind modul de proiectare a platformelor astfel încât să protejeze minorii. Codul de conduită privind proiectarea adecvată vârstei, planificat pentru 2024, ar urma să ofere o listă explicită de măsuri pe care Comisia Europeană dorește să le realizeze marile companii de socializare pentru a se conforma noii legi.
