În România trăiesc 4.495.451 bărbați căsătoriți și 4.629.660 de femei măritate, relevă datelor preliminare ale Recensământului. La prima vedere este un lucru destul de ciudat.
Cum explică Institutului de Statistică numărul mare de femei măritate, decât bărbaţi însuraţi din Recensământ
Potrivit Institutului Național de Statistică, citat de HotNews, „numărul femeilor măritate diferă de cel al bărbaților însurați din două motive. Primul este acela că la momentul recenzării fie soțul era plecat în străinătate la muncă pe o perioadă de peste 12 luni calendaristice (caz în care el nu mai era luat în evidența populației rezidente), fie soția era măritată cu un cetățean străin fără rezidență în România”.
Potrivit metodologiei utilizate de Statistică, populaţia rezidentă reprezintă totalitatea persoanelor cu cetăţenie română, străini şi fără cetăţenie, care au reşedinţa obişnuită pe teritoriul României. Adică populaţia rezidentă reprezintă populaţia de facto care exclude emigranţii, dar include imigranţii.
INS mai numără și populaţia după domiciliu (altceva decât populația rezidentă), care reprezintă numărul celor cu cetăţenie română şi domiciliul pe teritoriul României. Domiciliul persoanei este adresa la care aceasta declară că are locuinţa principală, trecută în cartea de identitate, aşa cum este luată în evidenţa organelor administrative ale statului.
Altfel spus, populaţia după domiciliu reprezintă populaţia de jure care poate să includă şi emigranţii.
Populația rezidentă a țării a scăzut la 19.053.815 locuitori, potrivit datelor Recensământului 2022. Față de recensământul anterior, din 2011, România a pierdut 1,1 milioane de locuitori.
Potrivit Recensământului, numărul populației rezidente a crescut în doar 3 județe: Ilfov, Bistrița și Suceava. În rest, populația a scăzut, cele mai mari scăderi fiind în Caraș-Severin, Teleorman și Hunedoara.
Scăderea populației a atras după sine și o scădere a numărului credincioșilor, însă există o religie care în ultimii 10 ani a reușit să atragă mai mulți adepți. De asemenea, față de recensământul din 2011, la cel de acum numărul persoanelor care s-au declarat atei sau fără religie s-a triplat, însă procentual rămâne redus la nivelul întregii populații, în jur de 0,3 la sută fiecare.
