Radu Oprea, ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, este invitat la Interviurile Digi24.ro, unde va răspunde la întrebările jurnalistului Alexandru Rotaru.
Aceștia vorbesc despre creșterile salariale și cât de bine se descurcă românii pe plan economic. În ceea ce privește majorarea salariului în România, Ministrul economiei susține: „Nu pot confirma pentru că nu au fost terminate discuțiile cu mediul de afaceri și acest lucru va fi anunțat de premier, ministrul finanțelor. Azi dimineață am fost la reprezentanții IMM-urilor care au făcut din nou Carta Albă a IMM-urilor. Face o radiografie a nevoilor lor. Există discuția despre taxe și impozite. Vestea salariului minim este o veste bună. Mediul de afaceri are o preocupare din reținerea forței de muncă calificate în România și atunci soluția creșterii salariului este una dintre măsurile pe care le pot lua. Va avantaja lucrătorul că va avea venituri mai mari. Creșterea salariului minim e o povară pentru firme. Mulți nu o duc. Știm care este valul de falimente după creștere? Este un mit fals. Am văzut statistici. În România se arată foarte clar că rezultatele concrete ale unor măsuri nu au fost cele anticipate. Era mitul că vor dispărea locuri de muncă, din contră, efectul a fost de creștere a acestora. Trebuie să avem o imagine de ansamblu.”
Colectarea de taxe și impozite rușinoasă.
27% a fost o formă maximă, față de 40% media europeană. Stăm foarte rău. Este o necesitate creșterea salariului minim, cu atât mai mult cu cât în Europa se discută despre creșterea salariului minim pe economie la valoarea de 60% din salariul mediu, explică Ministrul Economiei.
Dacă riscă România să nu se încadreze în deficitul pe care l-a promis, Radu Oprea spune că „suntem în procedură de deficit excesiv pentru că am ajuns pe un vârf la începutul pandemiei de 9%. Din păcate, faptul că ne-am împrumutat foarte mult și avem acel deficit care ne costă intrând în procedură, am risipit banii. Nu am făcut ceva foarte bun, în sensul de a investi în economie ca după aceea să producă alți bani. Dacă nu ne încadrăm în ținta de 4,4%, există riscul de a pierde fondurile europene. Vorbesc de PNRR. Trebuie să revenim pe un trend descendent referitor la împrumuturile pe care le facem.
