Inflaţia ar putea deveni mai persistentă în anumite părţi ale lumii, dacă perturbările din lanţurile de aprovizionare continuă, sau, dacă aşteptările inflaţioniste nu mai sunt bine ancorate – avertiza purtătorul de cuvânt al FMI, Gerry Rice, citat în presa interanţională.
Analiştii economici de la noi spun, însă, că majorarea accelerată a inflaţiei a fost cauzată de un cumul de factori şi că întreruperile din lanţurile de aprovizionare sunt doar unul dintre ei.
Fenomenul creşterii preţurilor de consum se manifestă în această perioadă la nivel global, specialiştii apreciind că un rol important în această evoluţie la jucat revenirea prea rapidă a economiilor după şocul creat anul trecut de pandemia COVID-19, care s-a reflectat într-un dezechilibru între cerere şi ofertă şi într-o scumpire accelerată a produselor energetice.
Aurelian Dochia, analist economic: Este de fapt un cumul de factori şi printre aceştia cred că un rol mare joacă şi dezechilibrul care a fost creat în perioada pandemiei, perioadă în care multe economii s-au contractat, suportul băncilor centrale care au intervenit în forţă pentru susţinerea veniturilor a creat un dezechilibru, care s-a adăugat multelor trilioane de dolari care sunt puse în piaţă de băncile centrale de un deceniu, să spunem, ca să susţină economia şi, în momentul ăsta, în care s-a reluat activitatea şi populaţia a început să folosească veniturile pe care le avea pentru a cumpăra diverse bunuri şi servicii la care a avut interdicţie pe perioada pandemiei, aproape că este inevitabil trebuia să ne aşteptăm la o creştere a preţurilor.
Este adevărat că majoritatea băncilor centrale au încercat să inducă ideea că această creştere a preţurilor va fi un fenomen care se va disipa spre sfârşitul acestui an. Din păcate, lucrurile nu au mers în această direcţie şi Fondul Monetar Internaţional este printre ultimele insituţii care recunoaşte această tedinţă, de permanenţă a creşterii preţurilor, cu care ne vom confrunta în mod sigur şi în 2022, în principal pentru că multe din creşterele de preţuri, de exemplu, cel de la energie, se integrează în toate etapele lanţurilor de producţie, mai vin peste asta şi creşteri de salarii, care au fost acordate în multe părţi, pentru că o parte din forţa de muncă a refuzat să revină la muncă în aceleaşi condiţii din trecut – sunt factori care măresc costurile de producţie şi asta se vor vedea în inflaţie ceva mai târziu.
România şi ea este afectată de acelaşi fenomen
La noi, aş spune, că fenomenul este mai puţin de natură monetară, pentru că Banca Naţională la noi n-a avut o intervenţie atât de masivă cum au avut alte mari bănci centrale, din ultimii ani, dar ceea ce se întâmplă în lume şi în primul rând preţurile la energie crescute foarte rapid şi foarte mult într-o perioadă atât de scurtă, de câteva luni de zile, sunt factori care afectează şi la noi inflaţia.
Banca Naţională a fost nevoită să-şi reviziuiască prognozele de inflaţie pe 2021 şi acuma, la ultima prognoză, vede o inflaţie care va fi în creştere până în aprilie 2022. după aceea, speră să descrească această presiune a preţurilor, dar, evident, că, până atunci, pot apărea noi factori şi va trebui să fim pregătiţi şi să ne adaptăm la evoluţiile la care suntem supuşi, atât pe plan intern, cât şi pe plan internaţional.
Rata anuală a inflaţiei ar urma să consemneze o tendinţă de creştere până în aprilie 2022, alimentată în principal de scumpierea produselor energetice şi într-o mai mică măsură de avansul inflaţiei de bază, pe fondul majorării ample a costurilor de producţie cu materiile prime şi alte materiale – se preciează în cel mai receent raport trimestrial asupra inflaţiei, publicat de BNR.
