International

Crește preocuparea francezilor pentru scăderea puterii de cumpărare. Noi ce să mai zicem?

Alimente, sursa foto b365 prețurile alimentelor Paștelui Ministerul Agriculturii
Foto: capital.ro

Chiar dacă se laudă cu cea mai mică inflaţie din Uniunea Europeană, Franţa continuă să aibă unele dintre cele mai ridicate preţuri la alimente, fapt care creează îngrijorare în rândul populaţiei.

Potrivit unui sondaj de opinie, 56% dintre francezi pun puterea de cumpărare pe primul loc între grijile lor, înaintea sănătății și a siguranței personale. Dacă inflația generală continuă să scadă de la o lună la alta, fiind de 5,1% pe an în luna mai, față de 5,9% în aprilie, nu același lucru se întâmplă cu prețul produselor alimentare.

Hrana, tot mai scumpă

În decurs de un an, adică din mai 2022 raportat la mai 2023, mâncarea este mai scumpă cu aproape 17%, iar coșul zilnic al celor 37 de produse de bază a crescut cu un euro și jumătate în mai față de aprilie, ajungând la 110 euro, dar cu 16 euro față de aceeași perioadă a anului trecut.

Cu toate acestea, se constată o evoluție mai lentă a prețurilor decât cea din primele luni ale anului. Cel mai mult s-au scumpit alimentele produse de marile mărci multinaționale. Magazinele au făcut eforturi să mențină prețurile anumitor produse de strictă necesitate, mai ales din mărcile lor proprii, cât mai scăzute posibil, acestea fiind și ușor de reperat pe rafturi prin afișarea mențiunii ‘antiinflație’.

Să le negocieze un pic

Guvernul cheamă la negocieri între producători și distribuitori care să ducă la reducerea generală a costului vieții. Numai că marile companii multinaționale producătoare de alimente nu vor să joace jocul, așa cum s-a exprimat ministrul economiei Bruno Le Maire.

Bruno Le Maire:” Îi vom reuni pe reprezentanții industriei agroalimentare și pe cei ai distribuitorilor în zilele următoare pentru a ne confrunta punctele de vedere și ale cere marilor producători industriali să revină la masa negocierilor. Vreau ca lucrurile să fie foarte clare. Dacă nu o vor face, eu voi publica la sfârșitul lunii lista tuturor firmelor din industria alimentară care au refuzat să vină la negocieri și nu au vrut să reducă prețurile cu amănuntul, în condițiile în care cele angro au scăzut. În plus, dacă nu va fi suficient, vom recurge la instrumente fiscale și la controale. Responsabilitatea mea, ca ministru al economiei, este să apăr consumatorii, să mă asigur că justiția economică este respectată. Dar dacă industria agroalimentară și-a luat niște angajamente, trebuie să și le țină. Salut cu această ocazie lanțurile de magazine, care au acceptat toate să prelungească până la sfârșitul anului operațiunea ‘trimestrul anti-inflație’, care ar fi trebuit să se încheie la 15 iunie. Aceasta este o veste bună pentru consumatori”.

Vor fi denunțate mărcile ce țin prețurile sus

Ministrul a avertizat că dacă renegocierea prețurilor între industria agroalimentară și magazine nu va începe înainte de jumătatea acestei luni, ea nu va putea produce niciun efect asupra prețurilor la toamnă.

Este motivul pentru care guvernul amenință să denunțe public mărcile ce țin prețurile sus, în speranța că ele vor fi sancționate de consumatori.

Ca și în alte țări din Europa, și în Franța, consumatorii și-au reorganizat lista de priorități, obligați fiind să aloce un buget mai mare pentru mâncare.

Mai fără haine

Primele lucruri pe care au renunțat să le mai cumpere au fost hainele și încălțămintea. Efectul este că mai multe brand-uri franceze având și propriile lanțuri de magazine, de exemplu Camaïeu, Kookaï, San Marina, André, Go Sport, Pimkie, unele prezente și în România, și-au închis unitățile de producție și magazinele sau au anunțat că o vor face în lunile următoare.

Alt efect al scumpirii hranei este că populația cu venituri mici cumpără produsele cele mai ieftine, care în general sunt și de calitate foarte slabă.