Sărbătorile Paștele reprezintă pentru români cea mai importanta sărbătoare creștinească din an cu încărcătură spirituala. Este evenimentul care celebrează Învierea lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, în a treia zi după răstignirea Să din Vinerea Mare. Începând cu noaptea Învierii, creștinii ortodocși se salută cu „Hristos a înviat”, iar cei salutați răspund „Adevărat a înviat”.
În tradiția ortodoxa, începutul marii sărbători e marcat de postul de 40 de zile. În această perioadă se comemorează evenimentele premergătoare Învierii Domnului. Ultima săptămână din Postul Mare, Săptămână Patimilor, începe în Duminica Floriilor, când se sărbătorește intrarea lui Isus în Ierusalim, și se încheie în Sâmbăta Mare.
Obiceiuri moștenite din vremuri străvechi
Indiferent că vorbim de mâncare, credință sau superstiții, că orice mare eveniment creștinesc sărbătorit, și de Paste întâlnim obiceiuri moștenite din vremuri străvechi, care s-au perpetuat de-a lungul generațiilor, cu scopul de a primi în casa bunăstare și sănătate.
Joia Mare din Săptămână Patimilor
O semnificație importanta o are Joia Mare din Săptămână Patimilor, dedicata pregătirii casei pentru că Sărbătoarea să intre într-o casa curata. Tot în aceasta zi se vopsesc ouăle în culoarea roșie, care semnifica sângele Mântuitorului. În zilele noastre, ouăle nu mai primesc doar culoarea roșie că vesmânt ci și galben, albastru sau verde, pentru că masa de Paste să fie mai colorata și mai vesela.
Vinerea Mare este destinata curățirii sufletești
Vinerea Mare este destinata curățirii sufletești. Cei care țîn post negru în aceasta zi sfânta vă avea belșug în casa și Dumnezeu îl vă ajuta la cele bune. Nu se mănâncă nimic cu oțet și este interzisa consumarea urzicilor. De ce? Pentru că Iisus a fost bătut cu urzici și i s-a dat să bea oțet. De asemenea, nu este indicat să faci treburi gospodărești. Le poți lasă pe a doua zi, în Sâmbăta Paștelui.
Duminica Paștelui
Că și celelalte zile care preceda Paștele, și Duminica Paștelui este marcata de diverse credințe populare. Un obicei ritual consta în spălatul cu apa neîncepută conținând un ou roșu, pentru a aduce sănătate și rumeneala în obraji, un bănuț de argint – simbol al bogăției – și un fir de iarba verde, semn al prosperității în casa. Se mai spune că e bine că primul ou să fie ciocnit de capul familiei și să fie mâncat împreună cu țoață familia, pentru a fi mereu împreună.
Oul roșu aduce sănătatea trupului
Printre alte superstiții se numără:
- La masa de Paști e bine să mănânci mai întăi un ou, deoarece, se crede, acesta aduce sănătate trupului pe parcursul anului, apoi peste și pasare, pentru a fi sprinten și ușor;
- În ziua de Paști nu este bine să dormi, pentru că în restul anului vei fi somnoros sau vei avea ghinion;
- Lumânarea de la Înviere trebuie păstrată în casa și aprinsa ori de cate ori au loc evenimente neplăcute;
- Daca păstrezi un ou roșu 40 de zile după Paști și nu se strica sau prima persoana care iți intra în casa este bărbat vei avea noroc tot anul;
- Naștere și moarte: Copiii născuți în Duminica Paștelui vor avea noroc țoață viață, iar cei care mor în aceasta zi sunt scutiți de Judecata divina, sufletele lor ajungând direct în Rai.
Că orice alta sărbătoare, Paștele este destinat reunirii cu apropiații. Lașând obiceiurile la o parte, duminica, în Ziua Învierii, este important că toți membrii familiei să se strângă la masa, să ciocnească oua în timp ce rostesc “Hristos a Înviat!” și “Adevărat a Înviat!”, potrivit vatra.ro.
Rugăciunea care se rostește în prima zi de Paște
Stăpâne Doamne, Dumnezeul nostru, Cel ce ne‑ai învrednicit pe noi a trece vremea cinstitului şi dumnezeiescului post de patruzeci de zile, care s‑a însemnat de Tine şi s‑a dat nouă prin Tine; Cel ce ai pus nouă pocăînţă pentru mântuirea sufletelor şi curăţia trupurilor şi spre izgonirea demonilor; Care ne‑ai arătat nouă spre închinare chipul cinstitei Tale cruci şi ne‑ai dăruit să o sărutăm cu atingerea nevrednicelor noastre buze; Cel ce ne‑ai învrednicit să auzim de învierea prietenului Tău Lazăr şi de intrarea Ta în Ierusalim, întâmpinat fiind de pruncii evreieşti care grăiau, strigând: osana întru cei de sus; şi să vedem mântuitoarele Tale patimi şi să ne închinăm dumnezeieştii Tale răstigniri, suliţei, trestiei, buretelui, pogorârii celei de pe cruce şi îngropării, şi să ajungem la cinstita şi dumnezeiasca Ta înviere. Pentru aceea, văzând ziua învierii Tale, cu bucurie strigăm Ţie, Hristoase Dumnezeul nostru, şi împreună cu îngerii, cu arhanghelii, cu heruvimii, cu serafimii, cu toţi sfinţii şi cu preacurata Maica Ta, Te slăvim, lăudându‑Te pe Tine, marele Dumnezeu şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos.
Pune frica Ta în inimile lor că să se teamă de Tine şi să Te iubească din toată inima lor
Şi acum Te rugăm, Stăpâne, pentru robii Tăi aceştia (N), care vin sub acoperământul casei Tale celei sfinţite, primeşte pocăînţa lor şi‑i iartă pe dânşii, pentru învierea Ta, de mulţimea păcatelor celor nenumărate, ştiute şi neştiute, de voie şi fără de voie; curăţeşte‑i că pe desfrânata ce plângea, şi că pe Petru care se lepădase şi plângând cu amar iarăşi l‑ai primit. Primeşte smerenia şi mărturisirea robilor Tăi, precum ai primit pe vameşul care cu suspin se ruga. Pune frica Ta în inimile lor că să se teamă de Tine şi să Te iubească din toată inima lor. Dă‑le lor să păzească toate poruncile Tale în toate zilele vieţii lor, umblând după voia Ta. Învredniceşte‑i pe dânşii fără osândă să vină şi să se împărtăşească cu preacuratul Tău Trup şi cu cinstitul Tău Sânge, că, primindu‑le cu vrednicie, să fie părtaşi împărăţiei Tale, lăudându‑Te şi slăvindu‑Te pe Tine, împreună cu Cel fără de început al Tău Părinte şi cu Preasfântul şi bunul şi de‑viaţă‑făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
