Coșmar fără sfârșit. Peste 1,8 milioane de români, născuţi după anul 1968, vor fi puternic afectaţi la pensii

Pensia pentru mulți este un coșmar. Muncim pentru ea toată viață. Nopți nedormite, sacrificii și în final vestea tristă potrivit căreia cei născuţi după anul 1968, adică peste 1,8 milioane de români, vor fi puternic afectaţi la pensii. Cum și de ce, o analiză simplă, în continuare.

Coșmar fără sfârșit. Peste 1,8 milioane de români, născuţi după anul 1968, vor fi puternic afectaţi la pensii. Analiză de ultimă oră

Un număr de peste 1,8 milioane de români născuţi după anul 1968 vor fi puternic afectaţi la pensii. Motivul, unul evident: problemele demografice tot mai mari ale ţării noastre. Dovada în acest sens o reprezintă noile date ale recensământului.

Despre ce este vorba în mod concret. România și-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) egalizarea vârstei de pensionare pentru bărbați și femei la 65 de ani, până în 2035, și introducerea de stimulente pentru majorarea voluntară a vârstei standard de ieşire la pensie până la 70 de ani.

În privința pensiilor speciale, România și-a asumat că nu va introduce categorii noi și pe cele actuale le va raționaliza, iar doar pensiile speciale ale magistraților vor fi protejate de Curtea Constituțională.

Specialiștii români sunt de părere că problemele demografice ale țării noastre se vor acutiza în următorii 20-30 de ani, declinul sistemului de pensii urmând să înceapă în anul 2030, când o mare parte din „decreței” vor ieși la pensie. Despre ei, pe larg, mai jos.

În prezent, lucrurile stau oarecum bine deoarece numărul angajaților cu carte de muncă este puțin mai mare decât cel al pensionarilor, ceea ce conferă o oarecare stabilitate.

Matematic vorbind, numărul de salariaţi activi este la acest moment de 5,71 milioane persoane, potrivit datelor furnizate de către Inspecţia Muncii. Dintre aceştia, 4,5 milioane de angajaţi sunt din mediul privat, iar 1,2 milioane lucrează la stat.

În ceeea ce privește numărul de pensionari, în luna decembrie 2022 erau înregistrați, potrivit datelor CNPP, aproape 4,8 milioane de pensionari, pensia medie fiind de 1.739 lei. În pofida acestor cifre, statul suplimentează în fiecare an bugetul sistemului public de pensii, fiind nevoit să acorde și o serie de beneficii pensionarilor cu venituri foarte mici.

Ultimul recensământ sunt o dovadă clară în acest sens. Potrivit datelor ultimului recensământ, lucrurile nu vor sta mai bine nici în următoarele două-trei decenii. Studii anterioare arată că balanța dintre numărul de angajați și cel de pensionari s-ar putea egaliza abia spre sfârșitul secolului.

Ce spun economiștii țării. Economiștii spun că, dacă se păstrează modul actual de calcul, pensiile vor fi mult mai mici peste 35 de ani, față de nivelul mediu actual.

Un calcul simplu atestă că salariul minim brut estimat pe anul 2023, în baza căruia a fost fundamentat bugetul de asigurări de stat, este de 6.789 lei, ceea ce înseamnă că lunar ar cotiza la sistemul public de pensii aproape 1.700 lei, adică 20.400 lei/an, respectiv 714.000 lei în toată perioada de 35 de ani până la ieșirea la pensie.

Viitorul, unul sumbru și iată de ce. Ei vor avea o pensie mult mai mică, pentru că între anii 2050-2060 populaţia României va fi între 13 şi 16 milioane, ceea ce înseamnă că sistemul actual de pensii devine nesustenabil, în condițiile în care numărul de salariați va fi mult mai mic decât numărul de pensionari.

Cum arată calculul în cazul ”decrețeilor”

În acastă categorie de persoane care vor fi afectate profund la pensie intră și cei cunoscuți sub numele de ”decreței”, adică cei născuți după decretul președintelui de la acea vreme, Nicolae Ceaușescu, respectiv din 1966, în baza căruia orice mamă trebuia să aibă minimum 4 copii.

Este voba despre copiii născuți în perioada 1968-1990, când regimul comunist a interzis avorturile și a descurajat folosirea mijloacelor contraceptive. Per general, vorbim de toți acei copii care au crescut cu cheia la gât și azi muncesc încă, având în suflet dorința puternică de a se bucura într-o zi de binemeritata pensie.

Având în vedere că vârsta de pensionare care se va aplica decreţeilor este, potrivit legislaţiei actuale, de 63 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi, reiese că aproximativ 1,8 milioane de români vor ieşi la pensie, la limită de vârstă, în primii 5-6 ani de după anul 2030.

Indiferent care va fi rata mortalităţii şi rata natalităţii în următorii 12 ani, cei aproximativ 1,8 milioane de români care vor ieşi la pensie după 2030 vor schimba radical raportul în baza căruia pensia va fi una substanțială, echitabilă și sustenabilă pentru viața de zi cu zi. Prin urmare, un lucru rămâne cert, coșmarul pensiei a fost, este și va fi, în continuare.