În aceste zile este fierbere mare în USR. Se apropie Congresul Naţional şi în organizaţii au loc alegeri interne.
În competiția pentru funcția de președinte al USR s-au înscris opt candidați. Din cei opt candidați în competiție au rămas doar șase: Cătălin Drulă, fostul șef al Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, Miroslav Tașcu-Stavre, lector universitar, Cătălin Teniță, deputat USR de București, George Ungureanu – inginer în domeniul petrol și gaze și Alexandru Kiss, șofer de tir, membru filiala USR Bălcești.
Mizele Congresului USR din această lună. S-au rupt atât de rău încât nici Curtea Constituţională nu o mai pot sesiza
Primarul Brașovului, Allen Coliban a pierdut alegerile interne pentru poziția de candidat la funcția de președinte USR. Acesta a fost devansat de deputatul USR Cătălin Teniță care a obținut cu 168 de voturi mai mult. Cei doi fac parte din echipa Curaj care îl contracandidează pe Cătălin Drulă la șefia partdului.
Conform unui comunicat intern, procentul de participare în compețiția internă a fost de 58,52%, reprezentând 982 voturi valabil exprimate. Astfel potrivit rezultatelor : Cătălin Teniţă a obținut 519 voturi, Allen Coliban -351 voturi iar Mihai Poliţeanu- 112 voturi.
„În condiţiile depăşirii procentului de 50% de către unul din candidaţi, câştigătorul cursei electorale este domnul Cătălin Teniţă. Ordinea de pe buletinele de vot a fost aleatorie pentru fiecare votant. Nu există posibilitatea ca rezultatul să fi fost influenţat de simpla ordine iniţială. (…) Deşi desfăşurat în condiţii grele, determinate de scurtarea radicală a campaniei USR PLUS de către BN-ul partidului, Curaj a arătat cum poate organiza un proces electoral curat, deschis şi transparent, exact aşa cum ar trebui să se desfăşoare toate alegerile din partid”, a precizat sursa citată”, transmite echipa Curaj.
Reamintim că în competiția pentru funcția de președinte al USR s-au înscris opt candidați. Din cei opt candidați în competiție au rămas doar șase: Cătălin Drulă, fostul șef al Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, Miroslav Tașcu-Stavre, lector universitar, Cătălin Teniță, deputat USR de București, George Ungureanu – inginer în domeniul petrol și gaze și Alexandru Kiss, șofer de tir, membru filiala USR Bălcești.
Primul tur al alegerilor pentru preşedinţia USR se va desfăşura între 6 şi 10 iulie, turul al doilea între 11 şi 15 iulie, iar Congresul online de validare a alegerilor va fi pe 16 iulie.
Pe 7 februarie Dacian Cioloș a demisionat de la șefia USR după ce Biroul Național i-a respins programul de reforme. În locul său, ca președinte interimar, a venit Cătălin Drulă, din rolul de vicepreședinte ales cu cele mai multe voturi la congresul din 2021.
USR se află într-o situaţie fără ieşire. Fără ajutor, parlamentarii USR nu mai pot sesiza Curtea Constituţională
Ruperea unei importante părți din USR are consecințe nefaste pentru acest partid în planul activităților parlamentare. Liderii partidului au putut constata prima dată această situație în privința legea avertizorilor în interes public.
Potrivit art. 146 din Constituție, Curtea Constituțională poate fi sesizată, pentru controlul de constituționalitate a priori a legilor adoptate de Parlament, de cel puțin 50 de deputați sau cel puțin 25 de senatori.
După plecarea mai multor parlamentari spre REPER, partidul lui Cioloș, USR nu mai are decât 46 de deputaților și 23 de senatori. Astfel, fără ajutor din partea foștilor membri ai grupului parlamentar sau din partea parlamentarilor independenți strânși în jurul lui Ludovic Orban, USR nu poate formula sesizări la Curtea Constituțională.
În cazul legii privind avertizorii de integritate, criticată de Kovesi și o parte a societății civile, USR a încercat să negociere strângerea a 50 de semnături în Camera Deputaților și sesizarea CCR, au precizat surse parlamentare pentru stiripesuse.ro.
Demersul USR a eșuat, pentru că nici oamenii lui Orban, nici cei ai lui Cioloș nu au dorit să semneze sesizarea. Potrivit surselor parlamentare, Ludovic Orban ar fi explicat că legea nu este dorită de primarii liberali care îi sunt apropiați și fideli. Pe de altă parte, parlamentarii REPER ar fi cerut documentația pentru a o studia, după care n-au mai dat niciun semn.
Ulterior, în ciuda situației din Parlament, REPER i-a solicitat public preşedintelui Klaus Iohannis, prin intermediul unei scrisori semnate de toţi europarlamentarii şi parlamentarii, să retrimită Legislativului spre reexaminare legea avertizorilor în interes public.
