În ziua de marți, 14 martie, un avion de vânătoare rusesc SU-27 a doborât o dronă de supraveghere americană, ceea ce a dus la prăbușirea acesteia în Marea Neagră. Aceasta a fost prima interacțiune militară de acest gen care ar fi putut duce la un conflict direct între Rusia și Statele Unite ale Americii (SUA).
Chiar dacă Moscova și Washingtonul reușesc să evite o astfel de ciocnire, războiul din Ucraina, care se află în al doilea an, va transforma lumea pe termen lung. Cei de la Fox News expun primele trei schimbări strategice care trebuie urmărite în perioada următoare:
Război permanent în Europa
Toate cele trei părți implicate în război – Moscova, Kiev și Washington – sunt stimulate să continue lupta. Putin consideră că rezultatul războiului este existențial. Rusia, care și-a văzut zona tampon cu NATO redusă la doar 100 de mile după ce statele baltice au aderat la NATO în 2004, a venit către Alianță cu foarte multe cerințe privind aderarea Ucrainei. Capacitățile și efectivele Rusiei sunt mai mari decât cele ale Ucrainei, ceea ce îi permite lui Putin să continue un război de uzură.
Nici președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, nu va da înapoi. Întreaga sa personalitate este învăluită în imaginea unui lider de război și a unui luptător pentru libertate. Pierderea statutului său de erou internațional prin capitularea în fața lui Putin ar însemna că Zelenski nu ar mai putea asigura banii americani și europeni, de care țara sa este pe deplin dependentă pentru supraviețuire, pe măsură ce capacitatea industrială și baza agricolă a Ucrainei sunt distruse.
Washingtonul consideră că sprijinul SUA pentru Ucraina este o investiție rentabilă în slăbirea militară și economică a Rusiei, un adversar principal al SUA. Având în vedere sprijinul în mare parte bipartizan din Congres pentru finanțarea Ucrainei, este de așteptat ca o anumită formă de asistență militară să ajungă la Kiev. Acest lucru va împiedica probabil Rusia să obțină o victorie militară, dar nu îl va opri pe Putin.
NATO, tot mai aproape de Rusia
Viitoarea admitere a Suediei și Finlandei în NATO va intensifica și mai mult temerile de securitate ale Moscovei. Rusia împarte o graniță de 1000 de kilometri cu Finlanda. Acceptarea acestor două țări în cadrul alianței va dubla automat granița dintre NATO și Rusia, de la aproximativ 1.200 de kilometri la aproximativ 2.800 de kilometri. Acest lucru va determina probabil Rusia să își intensifice activitățile în regiune.
Evaluarea anuală a amenințărilor pentru 2023, publicată de Biroul Directorului Serviciului Național de Informații (DNI), a semnalat ca „semnificativ” riscul unei escaladări a conflictului dintre Rusia și Ucraina către o confruntare militară mai amplă între Rusia și Occident.
Amenințare cvadruplă din partea coaliției antioccidentale
Evaluarea serviciilor de informații ale DNI a avertizat asupra amenințărilor „complexe” la adresa SUA reprezentate de China, Rusia, Coreea de Nord și Iran. Fiecare dintre acestea, în mod individual, reprezintă deja o amenințare semnificativă Statele Unite. Dacă își vor coordona acțiunile, amenințarea s-ar multiplica exponențial.
Toate cele patru țări au arsenale considerabile, chiar și în domeniul cibernetic, și vizează acum rețelele americane. China, Iranul și Coreea de Nord au oferit asistență militară Rusiei, prelungind conflictul din Ucraina. Rusia și Iranul au încheiat probabil un acord nuclear secret, care ar permite transferuri de uraniu către programul ilicit de armament al Teheranului. Președintele chinez Xi Jinping a instruit armata țării sale „să fie pregătită până în 2027” pentru a ataca Taiwanul, potrivit unei evaluări recente a CIA (Central Intelligence Agency – serviciile secrete americane). China intenționează să încerce să descurajeze intervenția SUA în acest conflict, potrivit raportului DNI.
China, ca centru de greutate geopolitică
Cel mai recent, China a uimit lumea prin medierea unui acord care a restabilit relațiile dintre Iran și Arabia Saudită, punând capăt unor ani de ostilitate între cele două țări. Această nouă detensionare realiniază puterea în Orientul Mijlociu, diminuând influența SUA și erodând securitatea Israelului. Încurajat de succesul său diplomatic, Xi Jinping este nerăbdător să joace rolul de făuritor al păcii în Ucraina, după ce și-a schițat planurile de a se întâlni cu președintele rus Putin la Moscova și cu președintele ucrainean Zelenski în mod virtual. Noul rol al Beijingului ca centru de putere este în concordanță cu ambițiile strategice ale Chinei de a face ca Statele Unite să nu mai reprezinte prima putere economică și militară a lumii până în 2049, informează cei de la FOX NEWS.
China dorește să înlocuiască dolarul american cu yuanul ca primă monedă de rezervă a lumii și să înlocuiască sistemul financiar occidental cu alternativa chineză. Politica mioapă de sancțiuni a Washingtonului accelerează acest proces. Statele Unite au impus sancțiuni draconice împotriva Rusiei și au confiscat active rusești în valoare de miliarde de dolari ca pedeapsă pentru invazia lui Putin în Ucraina.
