Promisiunile financiare au fost din nou în centrul discuțiilor la COP28, luni, la Dubai. În timp ce delegații și-au îndreptat atenția asupra diferenței uriașe dintre nevoia de finanțare pentru climă și ceea ce se oferă. Emiratele Arabe Unite, gazda conferinței din acest an, a promis 270 de miliarde de dolari. În finanțări ecologice până în 2030 prin intermediul băncilor sale. Iar mai multe bănci de dezvoltare au făcut noi demersuri pentru a-și intensifica eforturile de finanțare. Inclusiv prin acceptarea de a întrerupe rambursarea datoriilor atunci când se produce un dezastru.
Însă liderii celei mai mari economii din regiune și ai celui mai mare producător de petrol din lume, Arabia Saudită, nu au participat până acum la summitul ONU. În contrast cu participarea lor la conferința COP27 de anul trecut de la Sharm el-Sheikh, Egipt. Luni, prințul Abdulaziz bin Salman, ministrul Energiei și negociatorul cheie în materie de climă, pentru regat, nu a fost prezent la Inițiativa verde saudită. De asemenea, conducătorul de facto, prințul moștenitor Mohammad bin Salman, nu a ținut un discurs în fața liderilor mondiali, așa cum era programat vineri.
Conferința COP28 privind clima
Suma de bani necesară pentru tranziția energetică, adaptarea la schimbările climatice și ajutorarea în caz de dezastre este copleșitoare. Un raport publicat luni a estimat că piețele emergente și țările în curs de dezvoltare vor avea nevoie de investiții. Mai exact de 2.400 de miliarde de dolari pe an pentru a limita emisiile. Dar și pentru a se adapta la provocările generate de schimbările climatice.
„Lumea nu este pe drumul cel bun pentru a realiza obiectivele Acordului de la Paris. Motivul acestui eșec este lipsa investițiilor, în special în piețele emergente și în țările în curs de dezvoltare din afara Chinei. Provocarea principală este de a accelera și de a pune în aplicare stimularea și finanțarea acestor investiții dintr-o serie de surse ” a declarat coautorul Nicholas Stern, președintele Institutului de cercetare Grantham pentru schimbări climatice și mediu.
Nevoie de finanțare
Țările vulnerabile care sunt deja afectate de dezastre climatice costisitoare solicită miliarde de dolari în plus. Prin intermediul unui fond pentru dezastre nou înființat. Deși angajamentele actuale se ridică doar la aproximativ 700 de milioane de dolari. „Dacă nu vom avea un set de decizii urgente, vom suferi ceea ce suferă orice părinte. Așteptări entuziaste și imposibilitatea de a le îndeplini” a declarat premierul din Barbados, Mia Mottley. Care a devenit o voce proeminentă în discuțiile globale privind mobilizarea finanțării pentru combaterea schimbărilor climatice.
În cadrul unei conferințe de presă, aceasta a îndemnat țările să meargă dincolo de angajamentele voluntare. Dar și de apelurile către organizațiile caritabile și investitorii privați. Țările trebuie să ia în considerare taxele ca modalitate de a stimula finanțarea pentru climă.
Taxă globală pentru mediu
O taxă globală de 0,1% pe serviciile financiare, de exemplu, ar putea strânge 420 de miliarde de dolari, a spus ea. În timp ce o taxă de 5% pe profiturile globale din petrol și gaze în 2022 ar fi adus aproximativ 200 de miliarde de dolari. „Planeta are nevoie de o guvernanță globală într-un mod simplu, în care să cooperăm unii cu alții pentru a putea lucra cu instituțiile pe care le avem”, a adăugat Mia Mottley. Alți delegați, inclusiv secretarul general al ONU, Antonio Guterres, au cerut încetarea subvențiilor pentru combustibilii fosili. Care au atins un nivel record de 7 trilioane de dolari pe an.
Activiștii din cadrul Mișcării popoarelor asiatice pentru datorie și dezvoltare au declarat că se tem că sumele promise vor fi insuficiente. „Finanțarea pentru climă pe care au promis-o la această COP28 este pur și simplu insuficientă. Nu căutăm caritate aici. Dimensiunea catastrofei cu care ne confruntăm este fără precedent”, a declarat activistul pakistanez Zaigham Abbas. A cărui țară a fost devastată anul trecut de inundații de amploare, conform Reuters .
