România înregistrează cele mai mari preţuri medii zilnice din Europa, în tranzacţiile din piaţă, alături de Bulgaria. Preţurile la energie continuă să crească în Europa, iar cele mai afectate sunt ţările sărace precum România şi Bulgaria. Cele două ţări au ajuns să plătească cele mai mari preţuri medii zilnice dintre ţările continentului, de aproape patru ori mai mult decât Suedia şi de două ori şi jumătate mai mult decât Norvegia, scrie Profit.ro
Comparativ cu europenii, românii plătesc cel mai mare preț la energie
De exemplu, luni, 16 mai, România plătea în medie 239,76 euro pe MWh, în timp ce ţări bogate precum Suedia şi Norvegia plăteau 71,43 euro pe MWh, respectiv 92,95.
Preţul mediu pentru ziua de miercuri, de 1,186 lei/KWh, este de aproximativ cinci ori mai ridicat decât preţul de achiziţie (la care se adaugă celelalte tarife şi TVA) pe care un furnizor îl poate factura consumatorilor casnici pentru a respecta plafonul impus prin lege.
Ca şi cum nu ar fi de ajuns că România plăteşte printre cele mai mari preţuri pe energie, Unitatea 1 a Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, care poate acoperi aproximativ 10% din consumul intern, a intrat în revizie programată şi va redeveni funcţională doar la finalul lunii iunie. Totodată, o unitate de la Porţile de Fier funcţionează deja la o putere redusă de 100 MW (de la 194 MW), din cauza unor probleme tehnice.
Prețul nu va scădea
Analistul în energie Andrei Ilaş, care a lucrat pentru Banca Mondială şi Agenţia Internaţională pentru Energie Regenerabilă, la Bonn (Germania), spune că ”nu trebuie să ne aşteptăm la scăderi de preţuri în următoarea perioadă”. În opinia sa, autorităţile române trebuie să ia măsuri pentru protejarea populaţiei şi să accelereze investiţiile în energia regenerabilă.
„Ce putem face este să băgăm cât mai multă energie regenerabilă în sistem, care va face să scadă dependenţa de gazul scump. Dacă reuşim să avem şi energie nucleară, care are costuri marginale foarte mici, la fel, tot e foarte bine pentru că eliminăm din gazele şi cărbunele care sunt mai scumpe. Soluţiile sunt cât mai multă energie cu emisii de carbon zero şi cu costuri marginale zero”, a explicat Andrei Ilaş, pentru „Adevărul”.
Revenirea la cărbune
După ce s-a dus o campanie asiduă împotriva cărbunelui, au fost închise mine, iată că acum…cărbunele este bun! Pe termen scurt şi mediu, gazele şi cărbunele vor continua să fie folosite, în special în sezonul rece, în toată Uniunea Europeană, inclusiv în România. E un mix de energie pe care România trebuie să se asigure că îl are la dispoziţie, pentru a evita orice probleme. „Chestiunea e legată de variabilitate. Când nu bate vântul şi când nu străluceşte soarele trebuie să ai rezerve, trebuie să ai asigurată capacitatea de generare. De obicei ai nevoie de puţin gaz, de cărbune sau energie nucleară, care nu depind de vreme. Asta e chestiunea legată de integrare”, a mai afirmat Ilaş.
România are resurse și poate să își asigure necesarul pentru populație. Este o țară privilegiată din acest punct de vedere. Un singur lucru lipsește și anume controlul. Agențiile de reglementare a prețurilor să urmărească creșterile nejustificate și să intervină la timp, fără a fi nevoie ca jurnaliștii să le ”împingă” din spate.
