Camere de supraveghere video peste tot, mediul online permisiv și accesibil, astfel încât, oriunde s-ar afla un angajat, el poate fi urmărit și monitorizat, pe toată durata desfășurării programului de lucru, asumat prin contractul parafat de angajator.
Companiile își urmăresc angajații, la lucru: Care este câștigul și ce se pierde prin această practică nu tocmai ortodoxă
În toate industriile care au ca scop obținerea unor profituri, tot mai mulți angajați sunt urmăriți, înregistrați și clasificați. Prin această practică, nu tocmai ortodoxă, se câștigă, dar se și pierde, în egală măsură.
Ceea ce se câștigă, spun companiile, este eficiența și responsabilitatea. Și se pierde, pentru că există și așa ceva, randamentul, în primul rând, acesta fiind profund afectat din punct de vedere psihologic.
New York Times, în ediția de marți 16 august, face o evaluare a celor două aspecte – bine și rău – în privința monitorizării muncii angajaților, pornind de la declarațiile unor oameni care au simțit monitorizarea pe propria lor piele.
În urmă cu câțiva ani, Carol Kraemer, director financiar cu experiență, a trecut la un nou loc de muncă. Titlul ei, vicepreședinte senior, era impresionant. Remunerarea era, la fel, excelentă: 200 de dolari pe oră.
Dar primele ei cecuri de plată erau mici. Noul ei angajator, care folosea un software de monitorizare extensivă a angajaților săi, care lucrau numai la distanță, îi plătea doar pentru minutele în care sistemul detecta muncă activă.
Mai rău, Carol Kraemer a observat că softul nu era nici pe departe capabil să surprindă munca ei. Munca offline – rezolvarea unor probleme de matematică pe hârtie, citirea unor documente tipărite, gândirea – nu se înregistra și necesita aprobare ca „timp manual„. În gestionarea finanțelor organizației, doamna Kraemer a supravegheat mai mult de o duzină de persoane, dar îndrumarea acestora nu a lăsat întotdeauna o ”impresie” bună, digitală. Dacă uita să pornească dispozitivul de urmărire a timpului, trebuia să facă apel, pentru a fi plătită corespunzător muncii depuse.
Încă de la începuturile birourilor moderne, lucrătorii și-au orchestrat acțiunile urmărind ceasul. Acum, din ce în ce mai mult, ceasul se uită la ei, se arată în studiul tabloidului american.
Monitorizarea este deja omniprezentă: nu doar la Amazon, unde măsurătorile secundă cu secundă au devenit notorii, ci și pentru casierițele de la Kroger, șoferii de la UPS și milioane de alte persoane.
Opt dintre cei mai mari 10 angajatori privați din SUA urmăresc indicatorii de productivitate ai fiecărui lucrător, mulți dintre ei în timp real, într-un experiment inedit.
Acum, monitorizarea digitală a productivității se răspândește și printre locurile de muncă pentru gulere albe și rolurile care necesită diplome de studii superioare. Mulți angajați, fie că lucrează de la distanță sau în persoană, sunt supuși unor urmăritori, scoruri, butoane de „inactivitate” sau pur și simplu înregistrări liniștite, care se acumulează constant. Pauzele pot duce la sancțiuni, de la pierderea salariului la pierderea locului de muncă.
Arhitecți, administratori de universități, medici, angajați ai căminelor de bătrâni și avocați au descris o supraveghere electronică tot mai mare în fiecare minut al zilei lor de lucru. Aceștia au reluat plângeri pe care angajații din multe poziții mai prost plătite le exprimă de ani de zile: că munca lor este necruțătoare, că nu au control – și, în unele cazuri, că nu au timp suficient nici măcar pentru a merge la baie. În interviuri și în sute de contribuții scrise pentru The Times, angajații cu gulere albe au descris faptul că sunt urmăriți ca fiind „demoralizant”, „umilitor” și „toxic”.
Cea mai urgentă plângere, care se referă la toate industriile și veniturile, este că noile cuantificări ale lumii muncii sunt pur și simplu greșite: ineficiente în a capta activitatea offline, nesigure în evaluarea sarcinilor greu de cuantificat și predispuse să submineze munca în sine.
Dar și locurile de muncă în persoană au adoptat aceste instrumente. Tommy Weir, a cărui companie, Enaible, oferă scoruri de productivitate de grup companiilor americane din Fortune 500, își propune să utilizeze în cele din urmă scorurile individuale pentru a calibra salariile.
Opinii ale specialiștilor despre productivitatea muncii sub urmărire
Megan Polney, terapeut, implicată în activitatea ”pe tastatură” a unei angajate care a fost monitorizată îndeaproape atunci când a lucrat pentru o divizie a UnitedHealth Group spune: Ea acumula uneori „timp de inactivitate” atunci când discuta cazuri cu colegii, ceea ce îi afecta șansele de a obține prime și promovări.
Christie Hemm Klok, în declarația sa pentru The New York Times, precizează că durerea multor angajați, care acoperă toate industriile și veniturile, este aceea că noile ceasuri ale lumii muncii sunt pur și simplu greșite: ineficiente în a capta activitatea offline, nesigure în evaluarea sarcinilor greu de cuantificat și predispuse să submineze munca în sine.
Pe măsură ce aceste practici s-au răspândit, a crescut și rezistența la ceea ce avocații muncii numesc una dintre cele mai semnificative extinderi ale puterii angajatorilor din ultimele generații. Videoclipurile TikTok oferă sfaturi pentru a păcăli sistemele, inclusiv cu ajutorul unui „mouse jiggler”, un dispozitiv care creează aparența unei activități. Un model popular pe care îl folosesc americanii, de exemplu, se numește Liberty.
Din punct de vedere juridic, la angajare, în orice colț al lumii ne-am afla, se fixează, de comun acord, atribuțiile angajatului, care prin semnarea contractului își exprimă acordul de a efectua munca pe care urmează să o presteze. Este vorba despre conștiință și conștiinciozitate, nemaivorbind despre seriozitate, o caracteristică a fiecărui om în parte.
Camerele video, monitorizările, pot afecta o persoană din punct de vedere psihologic, spun specialiștii în domeniu, citați de studiul de mai sus, dar dacă îți îndeplinești munca conștiincios, cu dăruire și pasiune, nici nu ar trebuie să fie luată în seamă monitorizarea, contorizarea, urmărirea, îndreptată, mai devreme sau mai târziu, asupra noastră.
Foto: pixabay/ video: youtube (documentar)