Comisia Europeană a anunțat astăzi că România a obținut recunoașterea europeană a produsului „Plăcintă dobrogeană” cu Indicație Geografică Protejată (IGP) pentru o durată de 10 ani. Bulgaria nu mai are dreptul să folosească această denumire.
Anunțul oficialilor de la Bruxelles a fost publicat de prim-vicepreședintele PNL Dan Motreanu pe contul personal de Facebook, care a salutat victoria obținută de România.
„Plăcinta Dobrogeană a fost recunoscută la nivelul Uniunii Europene ca produs românesc cu indicație geografică protejată (IGP). Cererea României de înregistrare a denumirii «Plăcintă dobrogeană» a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Termenul «Dobrudzhanska banitsa» (susținut de Bulgaria) poate fi utilizat pentru a desemna un produs care nu se conformează specificațiilor produsului «Plăcintă dobrogeană» cu IGP pentru o perioadă de zece ani”, a scris deputatul PNL pe contul de Facebook.
Conform aceleiași surse, alte zece produse alimentare româneşti sunt înregistrate în sistemele de calitate europene. Dintre acestea, nouă produse alimentare românești sunt înscrise în Registrul european al produselor alimentare cu indicație geografică protejată (IGP):
– Telemeaua de Sibiu
– Cârnații de Pleșcoi
– Scrumbia de Dunăre afumată
– Novacul afumat din Țara Bârsei
– Salamul de Sibiu
– Magiunul de prune de Topoloveni
– Cașcavalul de Săveni
– Salata cu icre de ştiucă de Tulcea
– Salata tradiţională cu icre de crap
Telemeaua de Ibănești deține denumire de origine protejată (DOP).
Și Bulgaria a vrut să obțină denumirea
În urmă cu doi ani, Bulgaria a depus la Comisia Europeană o cerere prin care contestat dreptul României la denumirea de „Plăcintă dobrogeană”.
„Bulgaria a susţinut că înregistrarea denumirii «Plăcintă dobrogeană» ca indicaţie geografică protejată ar ameninţa existenţa produsului numit «Dobrudzhanska banitsa», care se prepară ca produs de patiserie tradiţional în Bulgaria de secole şi face parte din patrimoniul gastronomic şi cultural bulgar. În fapt, «Dobrudzhanska banitsa» are acelaşi înţeles ca «Plăcintă dobrogeană». Mai mult, Bulgaria a susţinut că această denumire desemnează produse cu ingrediente, etape de preparare şi caracteristici finale ale produsului similare şi, astfel, elementele esenţiale ale «Dobrudzhanska banitsa» şi ale «Plăcintei dobrogene» ar putea fi considerate identice. Aceste similarităţi sunt determinate de evoluţia istorică, având în vedere faptul că Dobrogea, ca regiune istorică şi geografică, este împărţită între cele două ţări – Dobrogea de Nord în România şi Dobrogea de Sud în Bulgaria. Aşadar, ambele regiuni, chiar dacă se află în două ţări diferite, împărtăşesc tradiţii şi obiceiuri culinare similare”, se arată în documentul CE.
Care au fost argumentele câștigătoare
După ce consultările dintre cele două țări privind un acord în acest sens au eșuat, CE a reanalizat situația și a luat decizia de acorda dreptul de folosire României.
Conform datelor prezentate, produsul denumit „Plăcintă dobrogeană” prezintă caracteristici specifice care îl fac distinct, de „Dobrudzhanska banitsa”. Astfel, în România, sunt permise numai brânza, iaurtul şi ouăle pentru umplutură. Spre deosebire de „Dobrudzhanska banitsa”, pentru care se pot folosi şi carne şi/sau legume, precum şi lapte proaspăt.
O altă diferenţă este legată de foile de aluat, care în România sunt încreţite şi rulate, în timp ce în Bulgaria sunt pliate ca o armonică. În plus, România a demonstrat că denumirea de „Plăcintă dobrogeană” se referă la produsul fabricat în aria geografică definită de judeţele Tulcea şi Constanţa, cunoscută ca „Dobrogea”.
