Comisia Europeană a aprobat noul cod al bunelor practici pentru combaterea dezinformării pe internet

Codul de bune practici din anul 2018, primul de acest gen, este recunoscut în întreaga lume ca un cadru deschizător de drumuri.

Ce stabilește noul cod

Iar noul cod stabileşte angajamente cu o sferă largă şi precise din partea platformelor şi a industriei de profil de a combate dezinformarea, marcând astfel un nou pas important către un mediu online mai transparent, mai sigur şi mai demn de încredere.

„Acest nou cod privind combaterea dezinformării intervine în contextul în care Rusia se foloseşte de arma dezinformării ca parte integrantă a agresiunii sale armate împotriva Ucrainei, iar democraţia este ţinta unor atacuri care capătă diverse alte forme. Acum am primit angajamente foarte ferme cu privire la reducerea impactului dezinformării online şi dispunem de instrumente mult mai solide pentru a stabili în ce măsură angajamentele sunt puse în aplicare în întreaga UE şi în toate limbile sale. De asemenea, utilizatorii vor dispune de instrumente mai bune pentru a semnala dezinformarea şi pentru a înţelege ceea ce văd. Noul cod va reduce şi factorii financiari care stimulează diseminarea dezinformării şi va facilita accesul cercetătorilor la datele platformelor”, a declarat Vicepreşedinta pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova.

Codul consolidat de bune practice (împreună cu Actul legislativ privind serviciile digitale, recent convenit, şi cu viitoarea legislaţie privind transparenţa publicităţii politice şi direcţionarea anunţurilor publicitare politice), este o componentă esenţială a setului de instrumente al Comisiei Europene pentru combaterea răspândirii dezinformării în UE.

Scopul codului consolidat

Obiectivul Codului consolidat este de a aborda deficienţele codului anterior. În acest sens, noul cod prevede angajamente şi măsuri mai ferme şi detaliate, care se bazează pe lecţiile învăţate în ultimii ani pe plan operaţional.

Concret, angajamentele noului cod fac referire la:

• capacitarea utilizatorilor prin punerea la dispoziţie a unor instrumente mai bune de recunoaştere, înţelegere şi semnalare a dezinformării;
• extinderea participării, astfel că noul codul nu se adresează doar marilor platforme, ci şi unui mare număr de diverşi actori care pot contribui la a atenua răspândirea dezinformării, iar numeroşi alţi posibili semnatari sunt bineveniţi să adere la acesta;
• includerea în domeniul de aplicare al codului a noilor comportamente manipulatoare, cum ar fi conturile false, boţii sau materialele deepfake răuvoitoare care contribuie la propagarea dezinformării;
• evaluarea impactului codului prin intermediul unui cadru solid de monitorizare şi prin transmiterea periodică de către platforme de rapoarte cu privire la modul în care îşi pun în aplicare angajamentele;
  eliminarea stimulentelor financiare pentru răspândirea dezinformării, astfel încât vectorii dezinformării să nu obţină venituri din publicitate;
• asigurarea transparenţei publicităţii politice, permiţându-le utilizatorilor să recunoască cu uşurinţă anunţurile publicitare politice datorită unei mai bune etichetări şi informări privind sponsorii, cheltuielile efectuate şi perioada de afişare;
• înfiinţarea unui centru de transparenţă şi a unui grup operativ care să ofere cu uşurinţă o imagine de ansamblu transparentă asupra punerii în aplicare a codului, asigurându-se că acesta continuă să fie adaptat exigenţelor viitorului şi adecvat scopului
  dezvoltarea verificării veridicităţii informaţiilor în toate ţările UE şi în toate limbile Uniunii, concomitent cu asigurarea unei remuneraţii echitabile pentru activitatea desfăşurată de verificatorii veridicităţii informaţiilor
• creşterea sprijinului pentru cercetători, prin îmbunătăţirea accesului acestora la datele platformelor

Cu alte cuvinte, scopul urmărit este ca acest cod să fie recunoscut drept cod de conduită în temeiul Actului legislativ privind serviciile digitale, în vederea atenuării riscurilor la care sunt expuse platformele online foarte mari din cauza dezinformării, potrivit g4media.ro

Codul de bune practici privind dezinformarea din anul 2018 a reunit actori din sectoarele de profil dornici să-şi asume angajamente voluntare de combatere a dezinformării.

Codul, ca element central al Strategiei UE de combatere a dezinformării, s-a dovedit a fi un instrument eficace de limitare a răspândirii dezinformării online, inclusiv în perioadele electorale şi de răspuns rapid la crize precum pandemia de COVID-19 şi războiul din Ucraina.

În luna mai 2021, în urma evaluării de către Comisie a primei perioade de punere în aplicare a codului, Comisia a publicat în detaliu orientări privind modul în care ar trebui consolidat acesta, solicitând să se remedieze deficienţele codului din 2018 şi a propus soluţii pentru eficientizarea acestuia.

Astfel, semnatarii codului din 2018, împreună cu numeroşi posibili semnatari, s-au angajat să reformuleze angajamentele şi măsurile şi au conlucrat pentru a se asigura că versiunea consolidată a codului este adecvată în raport cu abordarea noilor provocări importante pe care le reprezintă dezinformarea pentru societăţile noastre.

Care este perioada de implementare a prevederilor noului cod aprobat

Pentru noul cod, semnatarii vor avea la dispoziţie 6 luni pentru a pune în aplicare angajamentele şi măsurile la care au subscris. La începutul anului 2023, semnatarii trebuie să transmită Comisiei Europene primele rapoarte de punere în aplicare.

Ulterior, pe baza consilierii asigurate de experţi şi a sprijinului furnizat de Grupul autorităţilor europene de reglementare pentru serviciile mass-media audiovizuale (ERGA) şi de Observatorul european al mass-mediei digitale (EDMO), Comisia va evalua periodic progresele înregistrate în punerea în aplicare a codului, ţinând seama de raportarea detaliată şi periodică pe care urmează să o efectueze semnatarii.

De asemenea, grupul operativ instituit va monitoriza, va revizui şi va adapta angajamentele în funcţie de evoluţiile înregistrate de tehnologie, societate, piaţă şi legislaţie.

Deja, grupul operativ a organizat prima sa reuniune și ulterior se va întruni cel puţin la fiecare 6 luni, în funcţie de necesităţi.