Colegiul Medicilor anunță că susține demersul Asociației Române de Psihiatrie și Psihoterapie împotriva creșterii pedepselor pentru consumul de droguri. Conform unui proiect legislativ care a trecut de Senat și care este susținut de un grup de parlamentari PNL, pedepsele ar crește până la 5, respectiv 7 ani pentru consumatorii de droguri și până la 10, respectiv 15 ani pentru traficanții de droguri, în funcție de natura drogurilor consumate/traficate.
Colegiul Medicilor se opune creșterii pedepselor pentru consumul de droguri. O măsură ineficientă în lipsa programelor
Demersul a aparținut ARPP care a transmis o scrisoare deschisă în legătură cu modificarea legislației în domeniul consumului de substanțe, conform unei corespondențe publicată de psihiatrul Eugen Hrișcu, specializat în tratarea adicțiilor.
Colegiul Medicilor susține că o astfel de măsură este ineficientă în lipsa programelor pentru tratarea dependenței.
În același timp, ARPP arată în scrisoarea deschisă că, în România, persoanele care consumă droguri au fost considerate „infractori” încă de la începutul acestui fenomen în țara noastră, fiind ”o rămășiță a regimului comunist care nu a fost corectată după 1990”.
”Solicităm instituțiilor statului să modifice cu celeritate abordarea actuală desuetă și retrogradă, în care consumatorii de droguri sunt văzuți strict ca infractori și ”vânați” pentru a fi trimiși după gratii, astfel încât să poată fi tratați ca pacienți ai sistemului de sănătate din România, cu drepturi și servicii conforme nevoilor acestora, în consonanță cu abordarea actuală europeană”, se mai arată în scrisoarea ARPP.
Raportul european privind drogurile, aferent anului 2021 arată că, pe baza datelor transmise de cele 26 de țări care au efectuat anchete între 2015 și 2020, consumul de canabis în ultimul an, în rândul locuitorilor UE, cu vârste între 15 și 34 de ani este estimat la 15,4 %, variind între 3,4 % în Ungaria și 21,8 % în Franța.
Dacă se ia în considerare doar grupa de vârstă 15-24 de ani, prevalența consumului de canabis este mai mare, drogul fiind consumat de 19,2 % din ei (9,1 milioane) în ultimul an și de 10,3 % (4,9 milioane) în ultima lună.
Malta, prima ţară din UE care permite cultivarea şi deţinerea de cantităţi limitate de canabis pentru uz personal
Malta a devenit în decembrie 2021 prima ţară din Uniunea Europeană care permite cultivarea şi deţinerea de cantităţi limitate de canabis pentru uz personal, ca urmare a unui proiect de lege adoptat în Parlament, relata Reuters la finalul anului trecut, citat de agenția de stat Agerpres. Legea le permite acum tinerilor de 18 ani din Malta să deţină până la şapte grame de marijuana şi să cultive până la patru plante de canabis.
Proiectul de lege a fost propus de ministrul Egalităţii, Owen Bonnici, care afirmă că Malta a adoptat astfel o „abordare de reducere a riscurilor” și pentru a institui control asupra vânzării de canabis. Cu toate acestea, consumul de canabis în public va rămâne o infracţiune şi oricine este prins consumând canabis în faţa unui copil va fi pasibil de o amendă între 300 şi 500 de euro.
Textul de lege a fost prezentat în Parlament în pofida criticilor acerbe din partea opoziţiei de centru-dreapta, a asociaţiilor medicale şi bisericii care s-au plâns că solicitările lor au fost ignorate.
Ţările de Jos au, de asemenea, o atitudine liberală faţa de canabis, permiţând vânzarea de cantităţi mici în cadrul unei politici menite să gestioneze criminalitatea şi riscurile pentru sănătate, deşi oficial aceasta este ilegală.
Și Luxemburg a anunțat în octombrie 2021 că va permite cultivarea de canabis la scară redusă și doar pentru uz personal ca urmare a unui pachet de măsuri adoptat de guvernul național în vederea combaterii criminalității asociate drogurilor, informează DPA, citată de asemenea de Agerpres.
