Iuliu Hossu a fost cel care a citit la 1 decembrie 1918 din însărcinarea Marelui Sfat Național Român, mulțimilor adunate la Marea Adunare Naționale de la Alba Iulia, proclamația de unire a Transilvaniei cu Regatul României. Ulterior acesta s-a îmbrățișat cu episcopul ortodox Miron Cristea (viitor patriarh al Bisericii Ortodoxe Române). Episcopii Iuliu Hossu și Miron Cristea, alături de alți doi fruntași ardeleni, Alexandru Vaida-Voievod și Vasile Goldiș, au dus la București Declarația de Unire de la Alba Iulia. Declarația a fost înmânată regelui Ferdinand I al Românilor.Dar comuniștii, după câțiva ani, au avut alte planuri. Deoarece nu a acceptat să renunțe la religia sa, la 29 octombrie 1948 a fost arestat în București, la ora unu noaptea, și dus la sediul Ministerului de Interne.
În data de 31 octombrie 1948 a fost mutat împreună cu ceilalți episcopi greco-catolici la vila patriarhală de la Dragoslavele, unde au fost ținut închiși, sub pază, în foame și frig. În data de 14 noiembrie au fost vizitați de patriarhul Iustinian Marina personal, care le-a pregătit o masă. În cadrul discuțiilor patriarhul le-a propus renunțarea la credința catolică și la legătura cu Roma. În data de 2 decembrie 1948 au fost din nou vizitați de patriarh, de această dată împreună cu episcopul vicar Teoctist Arăpașu, care le-a adus monitorul oficial în care a fost publicat decretul de desființare a Bisericii Române Unite.
Refuzând trecerea la ortodoxie, episcopul Iuliu Hossu a fost transferat mai întâi la Mănăstirea Căldărușani, iar în 1950, la penitenciarul din Sighet. În anul 1955 a fost dus la Curtea de Argeș, iar în anul 1956, la Mănăstirea Ciorogârla.
În urma liturghiei greco-catolice celebrate în fața Bisericii Piariștilor din Cluj în 12 august 1956, cei trei episcopi uniți au fost dispersați de la Ciorogârla. Episcopul Iuliu Hossu a ajuns din nou la Căldărușani, unde a stat cu domiciliu obligatoriu până la sfârșitul vieții.[10] La 28 aprilie 1969 a fost creat cardinal in pectore de către papa Paul al VI-lea deoarece, din cauza regimului comunist din acea vreme, o astfel de titulatură, făcută publică, i-ar fi adus și mai multe neajunsuri. La 5 martie 1973, după decesul lui Hossu, papa a dezvăluit faptul că episcopul Hossu fusese numit cardinal în anul 1969.
Moaştele episcopului Iuliu Hossu vor fi depuse duminică
Moaştele episcopului Iuliu Hossu vor fi depuse duminică, 8 august, la Catedrala „Schimbarea la Faţă” din Cluj-Napoca, cu ocazia serbării Hramului lăcaşului de cult.
„Relicvariul a fost pregătit în decembrie 2020, în timpul episcopatului Preasfinţiei Sale Florentin, Ierarhul de vie amintire al Eparhiei de Cluj-Gherla. Din cauza restricţiilor impuse de pandemie, momentul depunerii sfintelor moaşte a fost amânat. Acum, la sărbătoarea hramului Catedralei episcopale, credincioşii sunt invitaţi să participe la momentul de binecuvântare şi depunere a moaştelor”, scrie într-un comunicat de presă dat publicităţii joi, de Episcopia Greco-Catolice de Cluj-Gherla.
Potrivit sursei citate, deshumarea episcopului Cluj-Gherla, Iuliu Hossu, de la Cimitirul Bellu din Bucureşti a avut loc în martie 2019, acesta fiind beatificat după trei luni, pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, de către Sfântul Părinte Francisc.
„Odată cu depunerea sfintelor moaşte în relicvariul binecuvântat, Fericitul Iuliu Hossu, Arhiereu de Gherla şi de Cluj-Gherla (1917-1970), primul Cardinal al românilor, vestitorul Marii Uniri de la Alba-Iulia, din 1 decembrie 1918 şi Episcop martir pentru credinţă, va ‘locui’ definitiv în Catedrala în care a predicat, în care s-a rugat şi a celebrat Sfinte Liturghii, în anii de înflorire a Eparhiei de Cluj-Gherla (1930-1948). Aici va putea de acum să fie ‘întâlnit’ şi îl va asculta pe fiecare pelerin al acestei vieţi şi va mijloci la Tronul Tatălui ceresc pentru fiecare om care se va opri la relicvariul binecuvântat pentru un moment de venerare şi rugăciune”, se mai arată în comunicat.
