În anul 2022 s-au împlinit 200 de ani de la nașterea părintelui geneticii, iar cercetătorii au decis să deshumeze corpul lui Gregor Mendel pentru a-l supune unei analize ADN în semn de tribut. De când Mendel și-a efectuat experimentele de reper, în secolul al XIX-lea, înțelegerea geneticii a progresat vertiginos.
Cine a fost Mendel
Gregor Mendel a fost un călugăr augustinian născut în Imperiul Austriac, care a reușit să elaboreze unele dintre regulile eredității printr-o serie minuțioasă de experimente pe plante de mazăre între anii 1856 și 1863.
De mii de ani, fermierii știau de mii de ani cum să împerecheze animalele pentru a păstra trăsăturile dorite, dar munca lui Mendel a fost prima care a stabilit legile moștenirii biologice, ceva ce acum este cunoscut sub numele de moștenire mendeliană.
Și trebuie spus că abia la câteva decenii după moartea lui Mendel a ajuns să fie cunoscut mecanismul molecular din spatele moștenirii genetice, ceea ce numim acum ADN (Acid Dezoxiribonucleic).
Gregor Mendel, deshumat în 2022
Anul trecut, respectiv în 2022, la împlinirea a 200 de ani, oamenii de știință de la Universitatea Masaryk, din Cehia, Abația Augustiniană și alte organizații au considerat că ar fi potrivit să cerceteze corpul lui Gregor Mendel folosind chiar ideile pe care acesta le-a descoperit.
În decembrie 2021, Paul Graham a declarat: „Mendel a fost o personalitate renascentistă multidisciplinară absolut excepțională, cu idei înaintea timpului său. De aceea ne-am dat acordul pentru exhumare și cercetare științifică, pentru ca moștenirea lui să rămână vie și cunoscută publicului. Cehia, omenirea, dar mai ales Mendel însuși, merită clar. Mai ales că nu a primit recunoaștere științifică în timpul vieții”.
Corpul lui Mendel, recuperat din Cehia
Până în februarie 2022, corpul a fost găsit și recuperat dintr-un mormânt augustinian din cimitirul central din Brno, din Cehia. Pe lângă faptul că scheletul avea o înălțime de 1,68 metri, cercetătorii au raportat că craniul conținea în timpul vieții un „creier extraordinar de mare”.
Referitor la acest aspect, Eva Drozdová, de la Laboratorul de Antropologie Biologică și Moleculară al Universității Masaryk a precizat: „Am fost plăcut surprinși pentru că eram puțin îngrijorați că nu îl vom găsi pe Mendel. Dar i-am descoperit întreg scheletul într-un sicriu; avea chiar haine și pantofi pe el”.
He had an extraordinarily large brain 🧠 and was 168 cm tall.🚶♂️We are talking about the founder of genetics, Gregor Johann Mendel. His remains are currently being studied by scientists from Masaryk University. pic.twitter.com/2TZEUNbrPQ
— BrnoNewsCTV (@BrnoNewsCTV) November 4, 2021
„Săpătura mormântului lui Mendel a scos la iveală cinci sicrie, stivuite unul peste altul. A fost un pic o surpriză, având în vedere că marcajul mormântului avea numele a doar patru frați augustinieni. Sicriul lui Mendel părea să fie cel de metal din partea de jos. Era căptușită cu niște ziare care erau datate cu puțin timp înainte de a muri, ceea ce părea destul de concludent. Totuși, Pardy spune că doreau dovezi și mai bune că acest sicriu ținea rămășițele lui Mendel”, se precizează pe npr.ro.
Corpul era al lui Mendel
Iar, după ce a lăsat rămășițele să se usuce într-o cameră specializată, echipa a început să obțină ADN din dinți și din oase. Ulterior, comparând probele cu ADN-ul recoltat din obiectele personale ale defunctului călugăr depozitate la Muzeul Mendel, ei au putut confirma că acest corp era într-adevăr Mendel.
Alte informații
Potrivit unui articol al npr.org, studiul genetic a dezvăluit o mulțime de informații. Astfel, o cercetare detaliată a genomului lui Mendel a arătat că acesta avea:
- variante genetice legate de diabet,
- probleme cardiace,
- boli de rinichi,
- o genă care a fost asociată cu epilepsia și cu problemele neurologice.
De asemenea, cercetătorii speculează că acest lucru ar putea explica unele dintre simptomele psihologice și neurologice de care Mendel a suferit în timpul vieții.
În acest sens, Daniel Fairbanks, genetician de plante și autor al unei cărți numită Gregor Mendel: His Life and Moştenire, a precizat:
„El a suferit de-a lungul vieții de un fel de tulburare psihologică sau neurologică care l-a determinat să aibă căderi nervoase foarte severe. Este posibil să fi fost o afecțiune moștenită – și a fost o descoperire fascinantă pe care au făcut-o acești oameni de știință”.
Pe de altă parte, în ceea ce privește problema etică a exhumării corpului lui Mendel fără consimțământul său explicit, cercetătorii spun că nu au nicio îndoială că el nu ar avea nimic împotriva folosirii corpului său pentru cercetări științifice, potrivit iflscience.com.
