Potrivit organizației responsabile de cronometrarea globală, vineri, 18.11.2022, oamenii de știință și reprezentanții guvernului reuniți la o conferință din Franța au votat să renunțe la secundele interfețe (de salt) până în anul 2035.
O secundă intercalată este o ajustare de o secundă, care este aplicată ocazional timpului universal coordonat (UTC), pentru a se adapta diferenței dintre timpul precis (timpul atomic internațional (TAI), măsurat cu ceasurile atomice) și ora solară observată imprecisă (UT1), care variază din cauza neregulilor și încetinirii pe termen lung a rotației Pământului.
În ultima jumătate de secol, similar cu anii bisecți, secundele bisecte au fost adăugate periodic la ceasuri pentru a compensa diferența dintre ora atomică exactă și rotația mai lentă a Pământului.
Secundele pot cauza o serie de probleme pentru mai multe sisteme
Deși secundele trec neobservate pentru majoritatea oamenilor, ele pot cauza probleme pentru o serie de sisteme care necesită un flux de timp exact și neîntrerupt, cum ar fi:
- navigația prin satelit,
- software-ul,
- telecomunicațiile,
- comerțul
- chiar călătoriile în spațiu.
Standardul convenit la nivel internațional prin care lumea își stabilește ceasurile a provocat o adevărată bătaie de cap Biroului Internațional de Greutăți și Măsuri (BIPM), care este responsabil pentru Timpul Universal Coordonat (UTC).
Asftel, în cadrul Conferinței Generale pentru Greutăți și Măsuri (care are loc aproximativ la fiecare patru ani la Palatul Versailles, la vest de Paris), 59 de state membre ale BIPM și de alte partide au adoptat o rezoluție de a nu mai adăuga secunde bisecătoare până în anul 2035.
Ce a spus șefa departamentului de timp al BIPM
Patrizia Tavella, șefa departamentului de timp al BIPM, a declarat că:
- „Decizia istorică” va permite „un flux continuu de secunde fără discontinuitățile cauzate în prezent de secundele neregulate”.
- „Schimbarea va intra în vigoare până în 2035 sau înainte”.
- Rusia a votat împotriva rezoluției, „nu în principiu”, ci pentru că Moscova a vrut să împingă data intrării în vigoare a acesteia până în anul 2040.
- Alte țări au cerut un interval de timp mai scurt, cum ar fi 2025 sau 2030, așa că „cel mai bun compromis” a fost 2035.
- Statele Unite și Franța s-au numărat printre țările care au condus la schimbare.
De asemenea, Tavella a subliniat că:
Să fie vorba de un minut salt
Secundele au fost măsurate mult timp de astronomii care analizau rotația Pământului, însă apariția ceasurilor atomice, care folosesc frecvența atomilor ca mecanism de tic-tac, a inaugurat o eră mult mai precisă a cronometrului. Dar rotația puțin mai lentă a Pământului înseamnă că cei doi timpi nu sunt sincronizați.
În anul 1972, pentru a reduce decalajul, au fost introduse secunde intercalate, iar 27 au fost adăugate la intervale neregulate de atunci, ultima în anul 2016.
Deocamdată, în conformitate cu propunerea, secundele intersecte vor continua să fie adăugate în mod normal.
Diferența dintre timpul atomic și cel astronomic va putea crește până la o valoare mai mare de o secundă
Judah Levine, fizician la Institutul Național de Standarde și Tehnologie din SUA (care a petrecut ani de zile ajutând la elaborarea rezoluției alături de Tavella), a declarat că:
- Până în anul 2035, diferența dintre timpul atomic și cel astronomic va putea crește până la o valoare mai mare de o secundă.
- „Valoarea mai mare nu a fost încă determinată”.
Conform rezoluției, până în anul 2035 vor fi purtate negocieri pentru a găsi o propunere pentru a determina acea valoare și modul în care va fi gestionată.
Fizicianul Judah Levine a spus că este important să se protejeze ora UTC, deoarece este condusă de „un efort comunitar la nivel mondial” în cadrul BIPM.
Tot potrivit lui Judah Levine, ora GPS, un potențial rival UTC guvernat de ceasuri atomice, este condusă de armata SUA „fără supraveghere la nivel mondial”.
Discrepanța dintre rotația Pământului și timpul atomic ar putea crește până la un minut
O posibilă soluție la problemă ar putea fi lăsarea discrepanței dintre rotația Pământului și timpul atomic să crească până la un minut.
Este dificil de spus cu exactitate cât timp ar putea dura, dar Levine a estimat între 50 și 100 de ani.
În loc să adauge apoi un minut salt la ceasuri, Levine a propus un „tip de frotiu”, în care ultimul minut al zilei durează două minute.
„Avansul unui ceas încetinește, dar nu se oprește niciodată”, a spus Levine, potrivit sciencealert.com
