„Vreau să fie o cabană altfel, care să îi inspire şi pe alţii şi să arate că se poate face ceva frumos şi confortabil”, a declarat proprietarul actual al cabanei Caraiman
Cabana montană Caraiman, cu destinație turistică construită în anul 1937 la o altitudine de 2025 metri, în partea estică a platoului Bucegilor, la intrarea în Valea Jepilor, e situată pe versantul prahovean al Munților Bucegi, în căldarea de obîrșie a Văii Caraimanului, pe o terasă numită Șaua Mică a Caraimanului.
Cabana este așezată într-o poziție deosebit de pitorească, iar de pe terasa ei se poate admira, printre impresionanții pereți ai Caraimanului și Jepilor Mici, Valea Jepilor (sau ai Caraimanului), ce se prăvale spre Bușteni dincolo de care se văd clăbucetele Munților Baiului.
Decizia privind construirea unei cabane pe culmea Caraimanului (cabana Brav, devenită Caraiman) a fost luată în primăvara anului 1937 de un grup de elevi de la liceul Mihai Viteazu, îndrăgostiți de munte, respectiv de Grupul Aplin Brav, ce avea să devină „Clubul Carpatin Român”(C.C.R.), în frunte cu inimosul și energicul său fondator și președinte, Dumitru Gherassy.
Construirea cabanei a fost îngreunată de lipsa drumurilor amenajate
Cabana Caraiman a fost ridicată pe locul fostei case a Eforiei Spitalelor Civile, construită în anul 1907 și distrusă puțin timp după primul război Mondial.
În timpul construcției, cele mai mari greutăti au fost întâmpinate cu transportul materialelor de construcție. În lipsa drumurilor amenajate, acestea au fost cărate greoi, anevois și pe bucățele, folosindu-se funicularul fabricii de hârtie din Bușteni, cai și cărute. Numai astfel s-a reușit să se rezolve transportul unor materiale voluminoase și grele. Ca și în cazul „Dochiei”, un alt impediment în calea lucrărilor a fost criza mare de muncitori, care, nu rareori, se lăsau păgubași, părăsind șantierul, fiind izgoniți de vitregiile climatului alpin.
Obiectele pentru amenajarea cabanei au fost cărate cu spinarea
În toamna anului 1937, cabana era aproape gata și toți doreau ca, în cel mai rău caz, de Anul Nou, aceasta să fie inaugurată. Însă, visteria clubului era golită și funicularul de la Bușteni nu mai funcționa de ceva vreme. Așa că s-a trecut la căratul cu spinarea a păturilor și diferitelor obiecte de mobilier, lenjerie și menaj, în parte luate de pe acasă și donate: pături, cearșafuri, oale, farfurii etc. Organizați în caravane de câte 15-20 băieți și fete, membri ai asociatiei, in frunte cu comitetul conducător, s-a pornit in zilele lui octombrie, pe vreme de burniță, negură și vânt rece cu spic de zăpadă, la inzestrarea cu cele necesare a interiorului cabanei. Nimeni dintre aceia care s-au zbătut ca adăpostul turistic sa fie ridicat nu s-au gândit atunci ca scriau o filă de neuitat din cartea istoriei turismului românesc.
În preajma Anului Nou, cu lacrimi în ochi de emoție și bucurie, membrii Clubului Carpatin Roman au sărbătorit inaugurarea modestei, dar cochetei cabane Caraiman.
Timp de 16 ani, cabana Caraiman a aparținut unui englez
Până în urmă cu ceva timp cabana Caraiman nu a mai fost deschisă, fiind proprietatea unui cetățean britanic (timp de 16 ani), pe care o folosea de două ori pe an, drept casă de vacanță.
În prezent, celebra cabană Caraiman este proprietatea unui român și va fi reintrodusă în circuitul turistic
Dar, acum trei ani, aceasta a fost scoasă la vânzare la prețul de 200.000 de euro. În final, celebra cabană Caraiman din Bucegi a fost cumpărată de violonistul Alexandru Tomescu, care vrea să o restaureze şi să o reintroducă în circuitul turistic, atingând, astfel, scopul pentru care a fost construită.
În acest context, violonistul Alexandru Tomescu a declarat: “Caut informaţii despre istoria cabanei, numele foştilor cabanieri, fotografii vechi. Vreau să fie o cabană altfel, care să îi inspire şi pe alţii şi să arate că se poate face ceva frumos şi confortabil. Nu vreau hotel de 5 stele, nu vreau să fac un business, vreau ceva cu specific montan, dar si cu o latură estetică. Un loc pentru montaniarzi, dar şi pentru muzicieni şi artişti în general”, citează profit.ro.
