Problema azilului va juca pentru Austria un rol vital la viitorul summit al UE de la Bruxelles. Acest lucru a fost convenit de cancelarul austriac Karl Nehammer cu președintele Consiliului European, Charles Michel. Austria are cinci cereri pe care solicită UE să le pună rapid în aplicare, relatează presa din Austria. Cotidianul „Kronen Zeitung” comentează pe larg cele cinci cereri ale cancelarului şi spune că în România, veto-ul Austriei pentru Schengen a stârnit o furtună de proteste.
Cele cinci cereri puse de Viena a creat şi mai mare revoltă în UE. Rareş Bogdan: „Gardurile nu rezolvă problema”
UE ar trebui să plătească pentru operațiunile polițienești din străinătate pentru a combate migrația ilegală. În plus, se intenționează să ofere mai mult sprijin țărilor de frontieră externă în ceea ce privește protecția frontierelor, în special cu resurse financiare pentru viitoarele proiecte de infrastructură (de exemplu, construcția de garduri la granița dintre Bulgaria și Turcia).
Comisia UE ar trebui – ca urmare a Directivei privind persoanele strămutate (statut de protecție mai rapid sau acces la piața muncii) – să elaboreze o „Directivă privind returnarea”.
Procedurile de azil în țările terțe sigure trebuie să fie posibile – un model pe care Danemarca și Marea Britanie, de exemplu, îl urmăresc.
Ar trebui să fie mai ușor să se revoce statutul de protecție al infractorilor.
Comisia UE urmează să înființeze și să finanțeze un proiect-pilot pentru procedurile rapide de azil la frontiera externă a UE.
Principala cerere a Austriei: mai mulți bani de la UE
Cotidianul „Kronen Zeitung” comentează pe larg cele cinci cereri ale cancelarului şi spune că în România, veto-ul Austriei pentru Schengen a stârnit o furtună de proteste: presa a exprimat deja critici dure, iar ministrul român de interne Lucian Bode îl acuză în mod deschis pe omologul său austriac Gerhard Karner că nu şi-a respectat cuvântul dat.
Cancelarul Karl Nehammer „a convenit în acest sens cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel”, iar Austria doreşte să formuleze cinci solicitări care trebuie implementate urgent la nivelul UE, potrivit „Kronen Zeitung”.
Guvernul federal austriac vrea să obţină în primul rând mai mulţi bani de la UE. Prima sa condiţie se leagă de acest aspect.
Astfel, Comisia Europeană ar trebui să plătească pentru operaţiunile din străinătate ale poliţiei naţionale care servesc la combaterea migraţiei ilegale.
În plus, Comisia ar trebui să sprijine din ce în ce mai mult ţările de la frontierele externe în ceea ce priveşte protecţia frontierelor, în special cu mijloace financiare pentru viitoare proiecte de infrastructură.
Solicitarea Austriei: gard la granița dintre Bulgaria și Turcia
De exemplu, precizează „Kronen Zeitung”, prin construirea de garduri la frontiera dintre Bulgaria şi Turcia.
De asemenea, Comisia Europeană ar trebui să instituie şi să finanţeze un proiect pilot pentru proceduri rapide de azil la frontiera externă a UE, propune Austria.
Viena ar vrea, de asemenea, ca procedurile de azil să fie posibile în ţări terţe sigure (repartizarea solicitanţilor de azil – n.r.) – un model pe care Danemarca şi Marea Britanie, de exemplu, îl urmează.
În acelaşi timp, Austria vrea să fie mai uşor de revocat statutul de protecţie al persoanelor care au comis infracţiuni.
O altă condiţie pe care o pune Viena este să fie elaborată, de fapt, o nouă directivă europeană în ceea ce priveşte solicitările de azil, care să asigure, de pildă, un statut de protecţie mai rapid sau un acces mai rapid pe piaţa muncii pentru persoanele respective.
Austria anunță o operațiune comună cu poliția din Ungaria, ”Operațiunea Fox”
Guvernul federal austriac a luat deja „mai multe alte măsuri pentru a se asigura că frâna în materie de azil este eficientă şi că presiunea pe care o exercită solicitanţii de azil asupra Austriei este redusă”, au declarat, în perspectiva summitului UE, sursele citate de „Kronen Zeitung”.
Astfel, Viena va arăta că a cooperat cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic şi a obţinut de la el ca regimul de scutire de vize pentru tunisieni şi indieni să fie revocat.
Pe de altă parte, Austria a anunţat deja o operaţiune comună cu poliţia din Ungaria, „Operaţiunea Fox”, pentru a-i împiedica pe imigranţii ilegali să ajungă în Austria.
Rareş Bogdan: Gardurile nu cred că vor rezolva problema Europei
Europarlamentarul Rareş Bogdan a precizat, marţi seară, că ridicarea unui gard la graniţa dintre Bulgaria şi Turcia nu va rezolva problema migraţiei în Europa, el arătând că prin gardurile ridicate de Ungaria trec zilnic 1.000 de migranţi. Rareş Bogdan a mai afirmat că se aşteaptă ca Austria să fie obligată să îşi schimbe atitudinea în privinţa Schengen şi că, de asemenea, se aşteaptă ca actualul guvern din Austria să piardă puterea.
”Preşedintele României, ieri, a anunţat că va vorbi în cursul zilei miercuri despre 3 scenarii, 3 posibilităţi, 3 strategii. Probabil domnia sa va face aceste declaraţii înainte de începere a Consiliului sau mâine sau poimâine dimineaţă .Cred că astăzi a fost mai mult decât o simplă pansare a unei răni care doare, doare rău. A fost o chestiune care arată extrem de clar că 25 de state europene, plus România, susţin ţara noastră.Faptul că niciun vorbitor din Germania, în Suedia, din Olanda, în Polonia sau în Italia nu a susţinut în niciun fel poziţia poziţia Austriei”, a declarat Rareş Bogdan.
Rareş Bogdan spune că zidurile n-au rezolvat niciodată problema, indiferent de ce ţară a ales să le ridice.
”Faptul că se aruncă în spaţiu public date legate de ziduri, nici chinezii nu a reuşit să oprească atacul asupra Chinei cu un mare zid. Nici Trump nu a reuşit mare lucru cu mexicanii, iar la gardul pe care l-a făcut Viktor Orban, trec zilnic 1.000 de migranţi înspre Europa, aşa că gardurile nu cred că vor rezolva problema Europei. Nici solidaritatea europeană, nici coeziunea europeană”, a spus Bogdan.
„Iar ceea ce fac românii, ceea ce face presa din România, ceea ce a făcut astăzi în Parlamentul European cu această presiune suplimentară, cred că este o chestiune extrem de sănătoasă, pentru că, pe de o parte, arată anticorpii pe care-i are România, pe de altă parte, arată că nu suntem dispuşi să acceptăm absolut orice, fiţă, orice ide fixă a unui politician în goană de voturi. Pe coridorul balcanic Macedonia Bosnia Herţegovina – Croaţia-Slovenia trec zilnic peste 1.500 de migranţi, spre deosebire de coridorul Balcanilor de est, adică Bulgaria-România, unde numărul lor este de sub 100 deci nu ţine”, a declarat Rareş Bogdan.
Din aceeași categorie
