Social

Ce vrea să schimbe ministrul Alexandru Rafila în viața personalului medical. S-a așezat cu sindicatele la masă

Ce vrea să schimbe ministrul Alexandru Rafila în viața personalului medical. S-a așezat cu sindicatele la masă

Prof. univ. dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății continuă să se implice activ în viața medicală din spitale, clinici, cabinete ale medicilor de familie, precum și în activitatea caselor de asigurări de sănătate, arătând că vrea să schimbe ceva în sistem. Un sistem sanitar în care românii se simt chinuiți de zeci de ani.

Ce vrea să schimbe ministrul Alexandru Rafila în viața personalului medical. S-a așezat cu sindicatele la masa dialogului

Azi, 5 mai, ministrul Rafila a avut o întâlnire de lucru cu reprezentanții Federației „Solidaritatea Sanitară”.

În cadrul discuțiilor au fost abordate mai multe subiecte de interes asupra cărora s-a convenit asupra unor soluții. Prezentăm cele mai importante măsuri ce par că vor schimba fața sistemului sanitar în următoarea perioadă, așa cum ne-au fost furnizate de Departamentul de Presă al Ministerului Sănătății.

Salarizarea personalului medical

  1. Acordarea creșterilor salariale aferente anului 2022. Decizia aparține Guvernului, însă în calitate de ministru al sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila și-a exprimat susținerea pentru solicitările legitime ale lucrătorilor din sănătate.
  2. Utilizarea stimulentelor prevăzute de legea 95/2006. Având în vedere prevederile legale, prof. univ.dr. Alexandru Rafila și-a exprimat acordul de principiu privind utilizarea stimulentelor de toate unitățile sanitare, inclusiv cele din subordinea Ministerului Sănătății, pentru personalul medical şi de specialitate, însă numai în condițiile în care acestea au fondurile necesare pentru acordarea stimulentelor financiare lunare.
  3. Acordarea în continuare a sporului de epidemie. Având în vedere că pandemia COVID-19 se încadrează în categoria epidemiilor deosebit de grave, este necesar ca personalul care participă efectiv la aplicarea măsurilor de limitare a pandemiei COVID-19, incluzând tratarea pacienților COVID-19, să beneficieze în continuare de drepturile prevăzute de HG nr. 153/2018.

Formarea personalului TESA pentru sectorul sanitar

  1. Demararea unui program de formare și recunoaștere a personalul nemedical/TESA ca personal specific sectorului sanitar. Programul va include constituirea unor standarde ocupaționale specifice nevoilor de competențe ale unităților sanitare (activitate ce se va realiza în cadrul Comitetului sectorial Sănătate – ce urmează să fie constituit, împreună cu reprezentanții Federației ”Solidaritatea Sanitară”) și programe de formare dedicate creșterii nivelului de competențe.

Acest demers va contribui la satisfacerea nevoii unităților sanitare de servicii specializate furnizate de profesioniști în domeniu, generând totodată posibilitatea introducerii acestor categorii de personal alături de celelalte categorii profesionale din sectorul sanitar inclusiv în legea salarizării.

Program pentru asistentele care doresc o pregătire universitară

  1. Continuarea procesului de echivalare a competențelor asistentelor medicale absolvente de școală postliceală. Ministrul Sănătății a agreat solicitarea Federației „Solidaritatea Sanitară”, considerând-o relevantă pentru situația actuală a asistentelor medicale. S-a convenit asupra necesității inițierii unui program dedicat acestei activități, el bazându-se pe recunoașterea competențelor deja deținute și parcurgerea unui traseu de pregătire universitară ce vizează furnizarea competențelor suplimentare necesare accederii la nivelul formării universitare. Elaborarea programului se va face împreună cu organismul profesional al asistentelor medicale și cu reprezentanții universităților de profil. Având în vedere că în discuție este formarea de nivel universitar, accesarea programului va fi condiționată de absolvirea examenului de bacalaureat.

Despre stagiul suplimentar de cotizare

  1. Recunoașterea stagiului suplimentar de cotizare/împlinirea anticipată a stagiului maxim de cotizare în cazul profesioniștilor care desfășoară, în interes public, activități profesionale pentru un timp de muncă ce depășește timpul specific normei de bază. Principala problemă este cea a deficitului de personal pe care o astfel de măsură ar risca să-l genereze.

S-a convenit reluarea analizării demersurilor necesare pentru implementarea acestei măsuri după implementarea soluțiilor necesare pentru asigurarea personalului de specialitate necesar.