Lifestyle

Ce se întâmplă în corpul dacă mănânci zilnic cartofi prăjiți. Consecințe nebănuite asupra sănătății!

Ce se întâmplă în corpul dacă mănânci zilnic cartofi prăjiți. Consecințe nebănuite asupra sănătății!

Ce se întâmplă în corpul dacă mănânci zilnic cartofi prăjiți. Consecințe nebănuite asupra sănătății! Deși cartofii nu sunt la fel de dăunători pe cât am ajuns să credem, prepararea lor prăjită are adesea consecințe asupra sănătății.

Acest aliment servește ca garnitură pentru o mare majoritate a felurilor principale, fiind deosebit de popular în rândul copiilor.

Deși nu acesta este singurul mod în care sunt consumate: prăjite și în ulei, dar mai fine, chipsurile de cartof sunt însoțite de o serie de adaosuri care pot fi dăunătoare sănătății pe termen lung.

În primul rând, dezavantajele pe care le poate aduce consumul de cartofi prăjiți în fiecare zi constă în modul în care sunt pregătiți, adică în ulei. „Cartoful în sine nu prezintă niciun inconvenient, problema este că este prăjit în ulei. În plus, depinde foarte mult de calitatea sa, uleiul de măsline extravirgin nu este același cu uleiul de floarea-soarelui”, explică Bárbara Sánchez, dietetician și nutriționist care a lucrat cu Atlético de Madrid pentru femei mai mult de 8 ani.

Un cartof de 150 de grame poate furniza până la 15% din cantitatea recomandată de vitamina C, legată de funcția imunitară adecvată și de formarea țesutului conjunctiv din dinți și articulații.

În cazul prăjirii sau prăjirii, un singur cartof poate conține până la 33% din cantitatea zilnică recomandată de potasiu, esențială pentru funcționarea celulelor, recomandată pentru întărirea mușchilor.

De asemenea, este bogat în vitamina B6, care, printre altele, ajută la descompunerea proteinelor și este implicată în formarea globulelor roșii și a anticorpilor. Un singur cartof poate furniza 25% din cantitatea zilnică recomandată la adulți.

De asemenea, acest aliment conține în sine colină, necesară pentru reglarea memoriei și a dispoziției, precum și pentru controlul muscular. Este, de asemenea, implicat în producția de fosfolipide, o componentă care face parte din membranele celulare ale corpului.

Creștere în greutate

După ce ați analizat beneficiile de bază ale consumului de cartofi în fiecare zi, este timpul să vă concentrați asupra metodei de preparare, prăjire. „Cartofii prăjiți sunt în cele din urmă grăsimi saturate”, spune Raquel Ramírez, nutriționist dietetician, specialist în acțiune metabolică.

Acest tip de grăsime poate crește colesterolul din sânge, crescând probabilitatea apariției bolilor cardiace și cerebrovasculare. De asemenea, cresc nivelurile de „colesterol rău” (LDL) și niveluri mai scăzute de „colesterol bun” (HDL). În general, acest lucru favorizează creșterea în greutate.

Gultamatul, de vină pentru dependență

Problema nu se află doar în uleiul în care sunt prăjiți. Un studiu de la Universitatea din Deakin, Australia, a constatat că, deoarece cartofii prăjiți au de obicei un conținut ridicat de sare, aceștia promovează consumul excesiv de alimente grase. Asta ar fi explicația pentru dependență, în care glutamatul are, de asemenea, o mulțime de legături. Această substanță care stimulează pofta de mâncare se găsește în cartofii prăjiți în mod natural.

Diabet și cancer

Într-o analiză publicată de Journal of Clinical Nutrition, dieta diferiților indivizi a fost analizată de-a lungul anilor, concentrându-se pe consumul de fast-food și prăjite. Cercetarea concluzionează că consumul regulat de acest tip de alimente a fost semnificativ asociat cu riscul de incidență al diabetului de tip 2 și al bolilor coronariene.

Cartofii prăjiți conțin, de asemenea, acrilamidă, un compus suspectat de a fi cancerigen, potrivit Institutului Național al Cancerului. Această substanță poate fi produsă atunci când alimentele care conțin aminoacizi asparagina, cum ar fi cartofii, sunt încălzite la temperaturi ridicate în prezența unor zaharuri.

În unele studii efectuate pe animale, s-a constatat că expunerea la acrilamidă crește riscul apariției diferitelor tipuri de cancer, deoarece în organism, această substanță este transformată într-un compus numit glicidamidă, care provoacă mutații și daune ADN-ului.