Este posibil ca România să încheie anul cu o rată a inflației de 10%, ceea ce o face campioană a inflației. Prin luarea de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, își poate crește șansele de a atinge obiectivul de 7%. Iar una dintre aceste măsuri ar putea fi creșterea costului benzinei și motorinei în toamnă.
Costurile actuale ale carburanților nu sunt chiar cele mai mari din ultimii ani pentru șoferii români. Diferă deci de anul 2022, când prețul benzinei s-a apropiat periculos de mult de 9 lei/litru.
Creșterea accizelor la carburanți nu este „soluția minune”
Prețurile nu sunt în prezent foarte mici, însă. Pentru un litru de benzină, șoferii trebuie să plătească între 6,62 și 6,80 de lei, iar pentru un litru de motorină, trebuie să plătească între 6,64 și 6,75 de lei. Românii ar scoate din buzunar în primul rând cel puțin 10 bani în plus dacă acciza ar fi majorată.
Potrivit analiștilor, în acest scenariu, deficitul bugetar ar scădea, dar doar temporar: „Știm doar un singur lucru, țara asta are nevoie de bani, iar creșterea accizelor într-adevăr va aduce mai mulți bani la buget, dar, atenție, numai pe termen scurt. Odată crescând prețul carburanților, lumea nu o sa mai cumpere atât de mult”, a declarat analistul economic Adrian Negrescu.
Un alt pericol legat de majorarea accizei este posibilitatea unei spirale de creștere a prețurilor.
Cum poate fi combătută inflația?
Numeroase strategii de minimizare a deficitului bugetar enorm sunt analizate în lumina previziunilor sumbre de la sfârșitul anului. Se pare că rata inflației România va continua la 10% dacă nu se va acționa rapid, în ciuda unor previziuni potrivit cărora rata inflației va scădea la o singură cifră, chiar la 7% inițial, și la 2,5% în 2024.
Adrian Negrescu a răspuns în profunzime la întrebarea de ce inflația este atât de mare în țara noastră la România TV.
„Cauzele inflației sunt diverse. Suntem în al treilea an după pandemie în care firmele au făcut diverse investiții ca să protejeze populația și spuneam de pe atunci că aceste cheltuieli vor fi reflectate în costuri.
Apoi, observăm că în zona de salarii cheltuielile cu salariile au depășit o creștere de 15%, prin urmare acele salarii se reflectă în prețuri. Și aici fac o completare, nu este rău că cresc salariile, este minunat pentru salariații din România, problema apare când salariile se plătesc pentru nemuncă”, potrivit RomâniaTV.
Astfel, potrivit economistului, unele dintre creșterile salariale ar putea să nu reprezinte exact gradul de productivitate care a fost măsurat cu adevărat. Totuși, efortul de a se pune pe picioare după ani de pandemii, dar și după începerea războiului la granița cu România este o altă explicație pentru contextul inflaționist.
