Deși au trecut 44 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977 care a devastat România, acel moment care a marcat unul dintre cele mai negre episoade din istoria României încă ne mai dă fiori reci pe șira spinării. În 56 de secunde, 1.578 de oameni au murit, iar alţi 11.000 au fost răniţi, cei mai mulţi în Bucureşti, dat fiind gradul înalt de urbanizare. Ce a făcut șeful statului după acel moment?
Nicolae Ceaușescu a luat o decizie fără precedent după cutremurul din 4 martie 1977! În momentul în care a avut loc seismul devastator, liderul PCR și soția acestuia, Elena Ceaușescu, se aflau într-o vizită în Nigeria. Dezastrul survenit în România a fost anunțat de un secretar de stat ce făcea parte din delegația română.
Știrile ajunse în Nigeria, pe căi ocolite. Se știa că România a fost zguduită de un cutremur de gradul 10, și că Bucureștiul era distrus aproape în totalitate. Mai mult de atât, pana de curent din Capitală a făcut imposibilă orice comunicație. Pe moment, Ceaușescu nu a putut lua nicio măsură concretă, deși s-a așteptat un semn de la liderul comunist.
După restabilirea legăturii cu țara, Ceaușescu a cerut un raport sumar al situației din țară și a dat primele ordine de acțiune, o dată cu un apel către populație. S-a instituit, prin decret prezidențial, starea de necesitate pe întreg teritoriul României.
În timpul nopții, o aeronavă a adus delegația condusă de Nicolae Ceaușescu înapoi în țară. Pe parcursul zilelor ce au urmat, acesta a făcut numeroase vizite în București.
Nicolae Ceaușescu a instituit stare de necesitate în România
Președintele și Elena Ceaușescu au solicitat o evaluare a pagubelor și au cerut populației să rămână pe cât posibil calmă. Apoi Nicolae Ceaușescu a dat ordine ferme pentru a se continua salvarea victimelor chiar și peste termenul considerat limită de supraviețuire.
Cu ajutoare de la Crucea Roșie, vorbim despre câini dresați special pentru astfel de cazuri, dar și cascadori și pompieri, autoritățile au încercat să reducă proporțiile tragediei.
Liderul comunist s-a îngrozit de ceea ce a văzut și a luat o decizie imediată. După ce s-a consultat cu sfătuitorii săi, acesta l-a numit pe Alexandru Budişteanu, arhitect-șef al Bucureștiului la doar 12 zile după cutremur, potrivit fanatik.ro.
„Am avut multe discuții în doi, cu Ceaușescu. Era un om deștept, adevărat patriot, în contradicție cu viziunea lui egoistă, personală. Dar avea o viziune! El știa că vrea ca totul să fie cât mai grandios. La ora actuală, Bucureștiul are niște clădiri mari și niște artere mari mulțumită lui. Nu ar fi existat dacă nu era el.
Bucureștiul arăta prost după cutremur. În afară de faptul că era un oraș destul de dezorganizat, avea unele lucruri frumoase, dar și multe lucruri amestecate, la care s-au adăugat și demolările care au provocat mizerie și haos. S-a lucrat pe rupte. Și armata, dar și toți care puteau să contribuie au contribuit. S-a lucrat cu un ritm foarte rapid, dictatorial
Reconstrucția s-a mișcat repede. Eforturile s-au concentrat pe îndepărtarea consecințelor cutremurului. După aceea a început sistematizarea propriu-zisă, cu anumite sacrificii, făcute cu orice preț, prin marele bulevard Victoria Socialismului. Ceaușescu a vrut ca această transformare să meargă rapid și să se vadă ce a făcut el. Și a reușit”, și-a amintit Alexandru Budişteanu.
Cum a reconstruit Ceaușescu Bucureștiul după cutremurul din 1977?
Nu mai puțin de 8.623 de case și 32 de biserici au fost demolate după 1977 pentru a lăsa loc liber Casei Poporului, actualul Palat al Parlamentului, dar și bulevardului „Victoria Socialismului”, acum Bulevardul Unirii.
Așadar, regimul a folosit pretextul cutremurului pentru a demola o serie de clădiri care, dintr-un motiv sau altul, erau „incomode” pentru el. Din nefericire, acțiunea de înlăturare a cât mai multor monumente de arhitectură și lăcașe de cult s-a extins și asupra colecțiilor și colecționarilor de artă.
