Circa 85% dintre români au cumpărat doar produse care să le acopere nevoile de bază, care țin de supraviețuire, siguranță și sănătate, de la decretarea stării de urgență, arată un studiu realizat de Aegon România în prima jumătate a lunii aprilie.
Din punct de vedere al priorităților emoționale, s-a observat că majoritatea respondenților, 84%, s-a împărțit egal între cei cu o mentalitate orientată spre depășirea greutăților și cei care au rămas în expectativă.
42% au adoptat o mentalitate bazată pe depășirea obstacolelor, explorare și divertisment, pentru a reuși să se detensioneze
Astfel, rezultatele arată că aproximativ 42% dintre respondenți s-au concentrat în această perioadă pe valori precum grijă, stabilitate și învățare, iar alți 42% au adoptat o mentalitate bazată pe depășirea obstacolelor, explorare și divertisment, pentru a reuși să se detensioneze.
Principalele obiective ale cercetării au inclus determinarea modului în care românii s-au adaptat situației actuale, schimbările care au survenit în comportamentul lor de consum, percepția pe care respondenții o au cu privire la viitor, precum și identificarea nivelului de interes pentru asigurările de viață.
Din aceeași cercetare reiese faptul că declanșarea epidemiei în România și îngrijorarea legată de starea de sănătate și de stabilitatea locurilor de muncă i-au determinat pe 55% dintre respondenți să considere că este necesară încheierea unei asigurări de viață.
Din totalul participanților la studiu, ideea de a avea o asigurare de viață a suscitat cel mai ridicat interes pentru persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 44 ani, cu studii medii sau superioare, venituri medii sau mari și cu copii de până în 14 ani. Astfel, 62% dintre respondenții care provin din această categorie consideră necesară încheierea unei asigurări de viață. Această percepție este împărtășită și de 63% dintre adulții de vârstă mijlocie, necăsătoriți și fără copii.
Studiul a evidențiat o deschidere semnificativă către cumpărarea de asigurări online și după ridicarea restricțiilor.
Astfel, 43% dintre respondenți menționează că ar prefera să achiziționeze o asigurare de viață online. Femeile s-au arătat interesate de achiziționarea asigurărilor online într-un procent de 48%. De asemenea, 4 din 10 respondenți ar prefera în continuare să meargă la sediile băncilor sau brokerilor, în special bărbați (45%).
„Am demarat acest studiu pentru a înțelege mai bine impactul pe care pandemia COVID-19 și perioada de stat acasă l-au avut asupra comportamentului românilor. Totul pentru a le putea oferi actualilor și potențialilor clienți servicii și produse de care au cu adevărat nevoie.
Rezultatele ne-au confirmat că, momentan, românii se limitează la achiziții care vizează produse de strictă necesitate. Mă bucură, totuși, să văd că oamenii încearcă să rămână optimiști și că tot mai mulți încep să înțeleagă că suntem fragili, că viața așa cum o știam ni se poate schimba într-o secundă și că este important să ne pregătim cât de bine putem pentru neprevăzut.
De asemenea, un alt aspect important este avântul pe care l-a luat online-ul și care tinde să continue și după încheierea stării de urgență. Cred că viitorul asigurărilor stă în simplitate și interconexiune, în adaptarea produselor la mediul online și în dezvoltarea platformelor și a magazinelor online. Tocmai de aceea, în perioada aceasta am pus accentul pe promovarea www.aegonmarket.ro, magazinul nostru online de asigurări, unde principalele produse se adresează celor care sunt preocupați de sănătatea lor și a celor dragi”, a punctat Sînziana Maioreanu, CEO al Aegon România.
Riscurile asociate COVID-19, o preocupare pentru aproape jumătate dintre români
Un alt aspect este legat de beneficiile pe care oamenii doresc să le includă o asigurare de viață. Criza generată de COVID-19 a dus la apariția unei noi nevoi: acoperirea riscului de îmbolnăvire cu noul coronavirus.
Astfel, circa 45% dintre respondenți consideră că este necesar ca o asigurare de viață să acopere și această eventualitate și au declarat că vor urmări existența acestui beneficiu pentru o perioadă de timp mai lungă, nu doar pentru următoarele luni.
Studiul a fost realizat prin intermediul chestionarelor online, pe un eșantion reprezentativ de peste 1.000 de persoane, format din bărbați și femei cu vârste de peste 18 ani, care provin din mediul urban.
În ceea ce privește particularitățile demografice ale eșantionului analizat, acesta se împarte astfel: 34% este reprezentat de familii tradiționale formate din persoane de 30 – 54 ani, cu copii și venituri mici sau medii, având studii primare sau medii; 21% din familii moderne constituite din adulți căsătoriți sau divorțați de 25 – 44 ani, cu studii medii sau superioare și venituri medii sau mari și având în grijă copii de până în 14 ani; 19% familii formate de persoane pensionate de peste 55 ani, din toate categoriile de venit și de studii, ai căror copii nu mai locuiesc cu ei; 10%, mileniali (18 – 30 ani) fără o relație stabilă, cu studii superioare sau care încă studiază și care au venituri diverse; 10%, tineri profesioniști (25-35 ani) căsătoriți sau aflați în relații stabile, fără copii, absolvenți de studii superioare și având venituri medii sau mari; iar 6% reprezintă adulți de vârstă mijlocie (35 – 55 ani), care nu sunt implicați într-o relație stabilă, nu au copii și fac parte din toate categoriile de venit și educație.
