Fostul primar al sectorului 1 București, Dan Tudorache a atacat la Curtea Constituțională a României (CCR) art. 148 alin. 7 si 10 CPP, care permite parchetelor folosirea de investigatori sub acoperire si colaboratori cu identitate falsă.
Tudorache invocă un precedent și anume – Decizia CCR 51/2016 privind Binomul SRI-DNA: „Sintagmele ‘orice înscrisuri sau obiecte necesare pentru desfășurarea activității autorizate’ și ‘în situații exceptionale’ sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate. Nu se întelege care sunt activitățile interzise.” Despre ce este vorba mai exact, în cele ce urmează.
CCR solicitată să destrame un nou Binom, format de parchete, pe de o parte, și investigatorii sub acoperire sau colaboratorii cu identitate falsă, pe de altă parte
Curtea Constituțională a României (CCR) este în măsură să pronunțe o nouă decizie istorică, aceasta fiind în ”oglindă” cu celebra Decizie nr. 51/2016, prin care s-a rupt colaborarea dintre SRI si DNA (si, în general, dintre Serviciul Roman de Informații și parchete). Concret, din punct de vedere juridic vorbim despre un precedent deja existent, care poate fi invocat actualmente.
De data aceasta, CCR este chemată să destrame:
un nou Binom: acela format de parchete, pe de-o parte, și investigatorii sub acoperire și/sau colaboratorii cu identitate falsă, de cealaltă parte.
Fostul edil al sectorului 1, Dan Tudorache. Foto: Facebook
Cum au decurs faptele din punct de vedere juridic
Deputatul PSD Daniel Tudorache, fost primar al Sectorului 1, a obținut miercuri, 19 octombrie 2022, din partea judecatoarelor Francisca Maria Vasile si Adina Claudia Cioflan de la Înalta Curte de Casatie și Justiție sesizarea CCR care include excepția de neconstituționalitate a art. 148 alin. 7 si 10 din Codul de procedură penală.
Este vorba despre dosarul nr. 455/1/2022/a1.5.1, cel prin care DNA a dispus trimiterea în judecată a lui Dan Tudorache, sotia lui, Constanta Adina, dar si pe afaceristul Ion Nita, toți fiind acuzați de trafic de influență și spălare de bani.
Problema invocată este, după cum sustine fostul edil al sectorului 1 din capitală, în exceptia de neconstituționalitate pe care Lumea Justitiei o prezintă în exclusivitate , că DNA a folosit un agent provocator.
Explicație plauzibilă: folosirea unor colaboratori cu identitate falsă nu respectă limitele art. 30 din Codul de procedură penală, unde scrie că organele de specialitate ale statului care efectuează urmărirea penală sunt doar cele de cercetare penală (politistii judiciari), procurorul și judecătorii (de drepturi și libertăți, de cameră preliminară ori de fond, apel, recurs, cai extraordinare de atac). Astfel, nu există temei legal pentru a folosi persoane acoperite ori colaboratori cu nume false, a ținut să sublinieze Dan Tudorache.
Constituția României, asemenea Convenției Europene a Drepturilor Omului, interzic normele formulate neclar și care ar face posibilă aplicarea acestora în mod abuziv. De altfel, principiul privind claritatea, precizia, previzibilitatea si accesibilitatea legii a fost invocat de Curtea Constituțională a României în Decizia 51/2016 legată de ruperea binomului DNA-SRI, a mai argumentat Dan Tudorache. Ce articole din Constituția României sunt încălcate – click aici.
