În 2 septembrie, a fost demis ministrul Justiţiei, Stelian Ion, iar pe 7 şi 8 septembrie şi-au dat demisia ceilalţi miniştri USR PLUS şi vicepremierul Dan Barna. Pe 8 septembrie, copreşedinţii USR PLUS, Dacian Cioloş şi Dan Barna, atrăgeau atenţia asupra schimbării compoziţiei politice la nivelul Guvernului.
În 15 septembrie, Anca Dragu a anunţat că a sesizat Curtea Constituţională a României (CCR) cu acest conflict juridic de natură constituţională. Dar USR, se pare, pierde pe toate planurile.
Miercuri, 20 octombrie, Curtea Constituţională a României a respins,sesizarea preşedintelui Senatului, Anca Dragu, privind soluţionarea unui conflict juridic dintre Guvern şi prim-ministrul Florin Cîţu, pe de o parte, şi Parlament, pe de altă parte, în legătură cu remanierea miniştrilor.
„Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a respins cererea formulată de preşedintele Senatului şi a constatat că nu există conflict juridic de natură constituţională între Guvernul României şi prim-ministrul României, pe de o parte, şi Parlamentul României, pe de altă parte”, precizează CCR, într-un comunicat.
Avocatul Grigore Haş reprezentat preşedintelui Senatului în faţa judecătorilor constituţionali și a susţinut, miercuri, că existenţa conflictului juridic s-a născut în urma „refuzului prin omisiune” al premierului Florin Cîţu de a propune noi miniştri.
„Este vorba despre un refuz prin omisiune al prim-ministrului de a propune noi miniştri, de a obţine aprobarea Parlamentului pentru aceştia şi, în final, pentru ca aceşti miniştri să fie numiţi de domnul preşedinte al României. Prin urmare, este o procedură care vizează trei paşi, care este declanşată prin propunerea de către prim-ministru, prin aprobarea de către Parlament, cel de-al doilea pas, şi prin numirea acestor noi miniştri de către preşedintele României. Prin refuzul prin omisiune pe care domnul prim-ministru l-a săvârşit în acest caz s-a paralizat întreaga procedură. De unde rezultă şi conflictul constituţional între părţi”, a subliniat avocatul.
Un termen de cinci zile referitor la declanşarea procedurii de propunere
El a adăugat că noul Cod administrativ prevede un termen de cinci zile referitor la declanşarea procedurii de propunere, aprobare şi numire a noilor miniştri.
George Bogdan Ilea, reprezentantul Guvernului, a susţinut, la rândul său, că premierul nu şi-a încălcat atribuţiile constituţionale.
„Nu a existat niciun moment în care prim-ministrul să îşi fi încălcat atribuţiile constituţionale, fie prin refuzul, fie prin omisiunea de a exercita atribuţia constituţională reglementată a articolului 85, alineat 3 din Constituţie. În momentul formulării cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională, nu se împlinise termenul constituţional prevăzut de articolul 107, alineat 4, în care prim-ministrul ar fi putut să-şi exercite atribuţia reglementată la articolul 85, alineat 3. În data de 5 octombrie, data adoptării moţiunii de cenzură, termenul prevăzut de articolul 107, alineat 4 a încetat să mai curgă, aflându-ne în ipoteza reglementată de articolul 110, alineatele 2 şi 4 din Constituţie. În opinia noastră, articolul 85, alineat 3, articolele 106 şi 107, alineat 4 din Constituţie au ca premisă situaţia unui Guvern cu puteri depline, iar nu a unui Guvern demis. Prim-ministrul nu poate fi acuzat că a refuzat să aplice articolul 85, alineat 3 din Constituţie, deoarece nu a existat niciodată o exprimare neechivocă din partea prim-ministrului a intenţiei de a nu-şi exercita atribuţia de a propune Parlamentului o remaniere cu schimbarea structurii sau a compoziţiei politice a Guvernului. Prim-ministrul nu poate fi acuzat că a omis să îşi realizeze o atribuţie constituţională nici înainte şi nici după 5 octombrie, momentul adoptării moţiunii de cenzură”, a arătat George Bogdan Ilea.
Din aceeași categorie
