După ce mii de persoane au fost depistate locuind la aceeași adresă în buletin, aleșii țării lucrează la un proiect de lege care să pună punct acestei afaceri profitabile.
Proiectul de lege care susține, printre altele, ca într-o locuință de 37 de mp să nu poată fi înregistrat mai mult de un singur buletin, într-una de 66 de mp, cu trei camere, numărul maxim de cărți de identitate înregistrate să fie de trei, iar într-o casă de 110 mp, cu cinci camere, vor putea fi înregistrate maxim opt buletine, a ajuns în Parlament, relatează evz.ro. Totuși, excepție de la această lege vor face rudele de până la gradul 4.
Iniţiatorii proiectului susţin, în expunerea de motive, necesitatea modificărilor legislative pentru „îmbunătăţirea calităţii serviciilor de evidenţa persoanelor, a calităţii datelor înregistrate în registrul de evidenţa persoanelor şi pentru crearea de facilităţi cetăţenilor români la obţinerea actelor de identitate”.
La o adresă locuiau fictiv 18.000 de persoane
„În ultimii ani, în România, au fost semnalate în mass-media numeroase situaţii când la aceeaşi adresă erau înregistraţi sute sau chiar mii de oameni care, de fapt, nu locuiau acolo. În octombrie 2018, la o adresă din Sectorul 3 din Capitală, apăreau înregistrate circa 5.000 de persoane. În iulie 2020, a fost relatată o situaţie similară în judeţul Iaşi. La o adresă din comuna Moşna figurau cu viză de reşedinţă peste 3.000 de persoane. În septembrie 2020, conform datelor oficiale, la patru adrese din oraşul Galaţi, deţinute de trei gălăţeni, locuiau peste 13.000 de persoane cu dublă cetăţenie”, se explică în document.
De asemenea, cel mai surprinzător caz a fost înregistrat în București. Serviciul Evidenței Populației a descoperit că, în februarie 2022, la o adresă locuiau fictiv 18.000 de persoane.
Viza de reședință, solicitată petnru beneficii de moment
Potrivit iniţiatorilor, „reglementările legale în vigoare conţin obligaţii pentru cetăţeni referitoare la schimbarea domiciliului, dar modul în care sunt formulate nu permite sancţionarea nerespectării acestora, iar în cazul stabilirii reşedinţei nici nu există instituite astfel de obligaţii”.
Ei susţin că nu puţine sunt situaţiile când persoanele obţin schimbarea domiciliului sau viza de reşedinţă la adrese la care nu locuiesc.
Există multe situaţii în care viza de reşedinţă este solicitată pentru a obţine unele beneficii de moment, cum ar fi înscrierea la grădiniţe/şcoli, acordarea unor compensări la cheltuielile de transport, cazare, acordarea de asistenţă socială sau medicală, obţinerea de documente sau facilităţi fiscale sau exprimarea dreptului de vot.
„O problemă importantă şi de actualitate o reprezintă continuarea limitării accesului persoanelor la serviciile de evidenţă a persoanelor, acesta fiind în continuare restricţionat numai la serviciile de la locul de domiciliu sau de reşedinţă al persoanei”, mai arată iniţiatorii.
Proiectul va intra mai întâi în dezbaterea Senatului şi apoi a Camerei Deputaţilor care este for decizional.
În ciuda acestor lucruri, propunerea legislativă pare să aibă și lacune pentru că într-o garsonieră, spre exemplu, proprietarul n-ar avea dreptul să locuiască alături de partenerul/partenera. Aceștia ar putea sta împreună doar dacă sunt căsătoriți. Totodată, dacă o persoană își schimbă domiciliul, este obligată ca în termen de 15 zile de la mutare să anunțe Evidența Populației.
