Un raport al Ministerului Apărării Naționale arată că salariile unor categorii de militari nu sunt uriaşe. De exemplu, un soldat încasează cel mai mic salariu, dar devine puţin atractiv atunci când mai sunt adăugate pe parcurs diverse sporuri.
Cât câștigă un soldat, colonel sau un general în România, dar și ce pensii au în țările NATO. În țară, val de demisii din Armată
Salariile pentru personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din instituțiile publice ale sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională, sunt evident stabilite de lege. Mai exact, legea 153/2017. Astfel, un general încadrat în Armata Română are un venit cuprins între 8.247 și 8.774 de lei. Cei care ocupă funcția de locotenenți încasează lunar sume cuprinse între 5.212 și 5.528 de lei.
Armata României cu cele mai mici şi cele mai mari salarii
Salariile generalilor și locotenenților urcă în mod cert de 5.000 de lei, însă cele ale soldaților lasă de dorit. De exemplu, un soldat din România câștigă o soldă în valoare de 2.500 de lei. Acesta este venitul de pornire pentru un tânăr care se înrolează în serviciul militar. La această remunerație se adaugă pe parcurs diverse sporuri pe care un soldat le încasează.
La polul opus, șeful Statului Major General câștigă o sumă extrem de frumușică. Astfel că, venitul său lunar este de 10.880 de lei, ceea ce înseamnă o sumă de 4 ori mai mare decât salariul de bază minim brut la nivel de țară. Dacă sunteți curioși să aflați care este cel mai mic salariu după cel al soldaților, ei bine cei care sunt în gradul de fruntași primesc suma de 2.570 de lei.
Nici subinspectorii de poliție/penitenciare nu trăiesc pe picior mare. Aceștia încasează doar 3.950 de lei. Nici cei aflați în gradul de maistru militar principal sau plutonier adjutant nu încasează cu mult peste. Solda lor lunară este cu puțin peste 4.000 de lei.
MApN precizează că valorile minime sunt cele stabilite pentru program normal de lucru, iar veniturile salariale prezentate cuprind exclusiv drepturile prevăzute de Legea-cadru nr. 153 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Iată exemple de cum sunt plătiți militarii pensionari din țările NATO!
În primele 9 luni ale anului peste 2.000 de persoane şi-au dat demisia din Armată
Totodată, atractivitatea profesiei militare manifestă o scădere care a dobândit accente critice în perioada recentă, în contextul de securitate extrem de instabil generat de războiul din Ucraina.
„Spre exemplificare, numărul tinerilor care s-au înscris la concursurile de admitere la şcolile militare de maiştri militari şi subofiţeri s-a redus aproape la jumătate în anul 2022 faţă de 2021, respectiv de la aproximativ 5.700 la 2.500 (de fapt la mai puţin de jumătate, la aceste cifre – n.r.), în condiţiile în care numărul locurilor scoase la concurs a fost sensibil egal″, se arată într-un document oficial, citat de Profit.ro.
În plus, conform sursei citate, între 25% şi 35% dintre candidaţi nu îndeplinesc cerinţele minime ale mediului militar.
Peste 2.000 de persoane şi-au dat demisia din Armata română în primele 9 luni ale anului, număr dublu faţă de cel consemnat în întreg anul 2021 (mai mult de 1.000) şi de 4 ori mai mare comparativ cu situaţia de pe parcursul anului 2020 (circa 500), relevă date analizate de Profit.ro. Armata română înregistra la începutul anului 73.350 de militari activi şi 50.000 de rezervişti.
În document, situaţia este explicată prin oferta pentru mult mai atractivă a mediului privat, care a determinat ca tinerii militari, mai ales ofiţerii ingineri şi soldaţii şi gradaţii profesionişti, să părăsească sistemul militar, ”în special din motive pecuniare”.
Se modifică Ordonanța Guvernului care va majora și pensiile militarilor
Ordonanţa „trenuleţ” urmează a fi modificată, iar printre schimbări se află majorarea cu 7,4% a pensiilor sub 3.000 de lei ale militarilor, în afară de indexarea cu 5,1%, conform legii, au declarat miercuri surse guvernamentale, informează Agerpres.
Astfel, pentru pensiile militare de stat recalculate sau stabilite, după caz, până la data de 31 decembrie 2017, cuantumurile brute indexate potrivit art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, se indexează suplimentar, din oficiu, astfel: până la 3.000 lei inclusiv – cu 7,4%, fără să depăşească 3.154 lei; între 3.001 lei – 4.400 lei inclusiv – cu 5,1%, fără să depăşească 4.573 lei; între 4.401 lei – 5.800 lei inclusiv – cu 3,9%, fără să depăşească 5.981 lei; între 5.801 lei – 7.200 lei inclusiv – cu 3,1%, fără să depăşească 7.388 lei; între 7.201 lei – 8.600 lei – cu 2,6%, fără să depăşească 8.782 lei; între 8.601 lei – 10.000 de lei – cu 2,1%, fără să depăşească 10.000 de lei.
Pentru pensiile militare de stat stabilite începând cu data de 1 ianuarie 2018, cuantumurile brute indexate potrivit art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se indexează suplimentar, din oficiu, astfel: până la 3.000 lei inclusiv – cu 3,8%, fără să depăşească 3.076 lei; între 3.001 lei – 4.400 lei inclusiv – cu 2,5%, fără să depăşească 4.485 lei; între 4.401 lei – 5.800 lei inclusiv – cu 1,9%, fără să depăşească 5.888 lei; între 5.801 lei – 7.200 lei inclusiv – cu 1,5%, fără să depăşească 7.295 lei; între 7.201 lei – 8.600 lei – cu 1,3%, fără să depăşească 8.687 lei; între 8.601 lei – 10.000 de lei – cu 1%, fără să depăşească 10.000 de lei.
